Tomografia Computerizată (CT) este o tehnică imagistică de investigații cu radiații X. Aceasta utilizează un scanner special pentru a crea imagini transversale ale corpului.
Tomografia computerizată are capacitatea de a reda o structură în secțiuni transversale. Acest lucru permite examinarea regiunilor interioare ale corpului mult mai detaliat decât în cazul radiografiilor. CT-ul este, de asemenea, capabil să furnizeze imagini clare atât ale țesuturilor moi, cum ar fi creierul, cât și ale țesuturilor dense, precum osul.
Citește și Analizele medicale anuale. Ce afecțiuni grave pot depista de timpuriu
Indicații și recomandări
Imagistica CT este una dintre cele mai rapide și mai exacte instrumente pentru examinarea sistemului nervos, toracelui, abdomenului și pelvisului. Oferă imagini detaliate, transversale, ale tuturor tipurilor de țesut.
Este indicată pentru examinarea pacienților cu leziuni traumatice, pentru pacienții cu simptome cum ar fi dureri toracice sau abdominale, dificultăți de respirație. De asemenea, este utilă pentru detectarea unor cancere, cum ar fi limfomul și cancerele pulmonare, hepatice, renale, ovare și pancreatice. Asta pentru că imaginea permite nu doar identificarea tumorii, ci îi şi permite medicului să măsoare dimensiunea, să identifice locația exactă și să determine gradul de răspândire.
Citește și Studiu: Celulele canceroase devin ,,canibale” pentru a supraviețui chimioterapiei
Tomografia computerizată este utilă și în detectarea, diagnosticarea și tratamentul bolilor vasculare ce pot duce la accident vascular cerebral, insuficiență renală sau chiar deces. CT este frecvent utilizată pentru evaluarea embolismului pulmonar, precum și pentru anevrisme aortice, pentru diagnosticarea problemelor coloanei vertebrale și leziunilor membrelor și a altor structuri scheletice. Poate arăta în mod clar chiar și oasele foarte mici și țesuturile înconjurătoare, cum ar fi mușchii și vasele de sânge.
Principalele tipuri de scanări CT sunt:
CT cerebral
Scanarea CT a regiunii capului este folosită, de obicei, pentru a detecta:
– hemoragii, leziuni cerebrale și fracturi craniene la pacienții cu traumatisme la nivelul capului;
– hemoragii craniene cauzate de un anevrism rupt;
– un cheag de sânge sau hemoragie la scurt timp după ce un pacient prezintă simptome de accident vascular cerebral;
– un accident vascular cerebral – AVC;
– tumori cerebrale;
– regiuni extinse ale creierului la pacientii cu hidrocefalie;
– boli sau malformații ale craniului.
De asemenea, se poate efectua pentru a evalua amploarea leziunilor osoase și a țesuturilor moi la pacienții cu traumatisme faciale și pentru a ajuta la stabilirea planului de reconstrucție chirurgicală.
Citește și Tumorile cerebrale. Simptome, tipuri de tumori cerebrale şi factori de risc.
CT abdominal și pelvin
Această procedură este de obicei utilizată pentru a ajuta la diagnosticarea cauzei durerii abdominale sau pelvine și a bolilor organelor interne, intestinului subțire și a colonului, cum ar fi: infecții ca apendicita, pielonefrita sau acumulări de lichide – abcese. Poate ajuta la diagnosticarea bolii inflamatorii a intestinului, cum ar fi colita ulcerativă sau boala Crohn, pancreatita sau ciroza hepatica. Dar și cancere hepatice, renale, pancreatice, ovariene și vezicale, precum și limfomul.
CT-ul abdominal şi pelvin poate fi indicat pentru a analiza funcția rinichilor și pentru a identifica eventuale pietre la rinichi. Este util și pentru a analiza eventuale anevrisme abdominale aortice, leziuni ale organelor abdominale, cum ar fi splină, ficat, rinichi sau alte organe interne în caz de traumatisme.
Citește și Durerile abdominale în partea stângă. Când este cazul să ne îngrijorăm
CT în regiunea pieptului (toracic)
CT-ul toracic este utilizat pentru a examina anumite anomalii la nivelul pieptului, pentru depistarea bolilor toracice, identificarea cauzelor unor simptome cum ar fi tuse, dificultăți de respirație, dureri toracice sau febră.
De asemenea, este o investigație utilă pentru a detecta și evalua amploarea tumorilor care apar în regiunea pieptului sau tumorile care s-au răspândit acolo din alte regiuni ale corpului. Se poate monitoriza dezvoltarea acestor tumori și analiza modul în care tumorile răspund la tratament.
CT-ul toracic poate depista anumite afecțiuni pulmonare, cum ar fi pneumonie, tuberculoză, fibroză chistică, inflamație sau alte boli ale pleurei etc.
Citește și Durerile sub coaste: Ce semnifică şi când este cazul să te îngrijorezi
Angio CT (Angio-computer tomografia)
O angiografie CT ajută la diagnosticarea afecțiunilor vasculare. Zonele cheie ale corpului în care se utilizează angio-CT sunt creierul, rinichii, pelvisul, picioarele, plămânii, inima, gâtul sau abdomenul.
O angiogramă CT poate arăta dacă un vas de sânge este blocat, unde este blocajul și cât de mare este acesta. Se folosește și pentru a identifica anevrismele și depunerile plachetare din vasele de sânge.
Se poate administra o substanță de contrast intravenos pentru a îmbunătăți vizualizarea vaselor. O angiografie CT este o procedură mai puțin invazivă decât o angiografie standard, care implică introducerea unui cateter prin artere.
Cum te pregătești pentru un CT?
Este important ca înainte de scanare să informezi medicul dacă:
– ești diabetic și urmezi tratament cu metformină;
– ai orice tip de alergie sau astm;
– suferi de boli renale;
– ești gravidă sau alăptezi.
În cazul unui CT abdominal sau pelvin va fi nevoie să bei o anumită cantitate de apă sau un agent de contrast. Uneori este nevoie să eviţi consumul alimentar și de lichide cu 4 ore înainte de investigație, mai ales dacă se folosesc substanțe de contrast. Trebuie să porți haine lejere și confortabile.
De asemenea, trebuie să informezi medicul cu privire la orice medicamente pe care le iei. Dacă ai o alergie cunoscută la materialul de contrast, medicul poate prescrie medicamente pentru a reduce riscul unei reacții alergice pe durata examinării sau după.
Citește și Greşeli simple care pot compromite rezultatele analizelor medicale
Ce este substanța de contrast?
Structurile dense din corp – cum ar fi osul – sunt ușor de vizualizat. Ţesuturile moi diferă prin capacitatea de a bloca razele X și, prin urmare, pot fi mai greu de văzut. Din acest motiv, au fost dezvoltați agenți de contrast intravenoși (IV), care sunt foarte vizibili într-o scanare cu raze X sau CT și pot fi utilizați în siguranță la pacienți. Materialul de contrast blochează razele X și apare alb pe imagini, ceea ce poate ajuta la evidențierea vaselor de sânge, a intestinelor sau a altor structuri.
Materialul sau agentul de contrast poate fi administrat astfel:
Oral – pentru examinarea tractului gastrointestinal, fiind nevoie să fie înghițit un lichid ce conține materialul de contrast; acesta poate avea un gust neplăcut;
Intravenos – agenții de contrast pot fi injectați intravenos pentru a vizualiza mai bine vezica biliară, tractul urinar, ficatul sau vasele de sânge (pot cauza o senzație de căldură în timpul injectării sau un gust metalic în gură);
Clismă – materialul de contrast poate fi introdus în rect pentru a vizualiza mai bine intestinele. Această procedură poate cauza senzație de balonare și disconfort.
Citește și Primul centru oncologic de terapie personalizată din estul UE se construiește în România
Ce presupune procedura?
În interiorul scanerului CT se află un sistem rotativ care are un tub de raze X montat pe o parte, și un detector în formă de arc montat pe partea opusă. În timpul fiecărei rotații complete se obține o imagine cu o secțiune subțire a organului/regiunii.
Ulterior, un computer va reconstitui o imagine bidimensională cu ajutorul secțiunilor care au fost scanate. Te poți gândi la aceste secțiuni ca la o pâine feliată – când „feliile” sunt reasamblate de calculator, rezultatul este o vizualizare foarte detaliată și multidimensională a interiorului corpului.
Durata unei scanări CT variază în funcție de regiunea scanată. În general, o scanare completă durează 10-20 de minute.
Nu sunt restricții după ce ai efectuat o scanare CT și poți reveni fără probleme la rutina și activitățile tale obișnuite. Pentru a ajuta la eliminarea mediului de contrast din corp, trebuie să bei multe lichide după scanare.
Beneficiile CT-ului
– CT este un instrument eficient de evaluare pentru o gamă largă de probleme clinice.
– Scanarea CT este nedureroasă, neinvazivă și precisă.
– Poate reda imagini ale oaselor, țesuturilor moi și vaselor sangvine în același timp.
– Nu rămân urme de radiații în corp după scanare.
– Poate reda leziuni interne și hemoragii rapid.
– Noile tehnologii fac posibilă o scanare mai rapidă și astfel limitarea expunerii la radiații.
– Imagistica CT este un instrument bun pentru ghidarea procedurilor minim invazive, cum ar fi biopsiile cu ac și aspirațiile cu ac.
– Un diagnostic determinat prin scanarea CT poate elimina necesitatea unei intervenții chirurgicale exploratorii și a unei biopsii chirurgicale.
– Permite vizualizarea unei porțiuni mai mari din organism.
– Susține diagnosticarea cancerului și monitorizarea tratamentului oncologic.
Citește și Boala teribilă cu evoluție lentă și simptome greu de resimțit. Leucemia, boala sângelui alb
Riscurile CT-ului
– Dacă se utilizează material de contrast intravenos, există riscul unei reacții alergice la acesta. Reacțiile variază de la greață, vărsături, mâncărime sau urticarie până la reacții mai grave, incluzând șoc anafilactic (reacție alergică severă) cu hipotensiune arterială (tensiune arterială scăzută). Tot în ceea ce privește materialul de contrast, pot apărea reacții ca mâncărimi sau durere la locul de injectare. Sângerarea poate apărea la locul puncției venoase.
– Expunerea la radiații în cazul femeilor însărcinate poate afecta fătul.
– Materialul de contrast poate afecta pacienții cu afecțiuni renale.
– Anumiți factori pot interfera cu acuratețea scanării, cum ar fi obiecte metalice din piept, ca anumite clipsuri chirurgicale sau un pacemaker, piercing-uri corporale în zona pieptului, reziduuri de bariu în zona esofagului de la examinări recente cu bariu.
– Când vine vorba de expunerea la radiații, beneficiile depășesc eventualele riscuri.
Pot efectua un CT şi femeile însărcinate?
Orice femeie care crede că ar putea fi însărcinată trebuie să informeze medicului în prealabil, deoarece există riscul ca razele X să afecteze fătul. Deși se menționează că un diagnostic cu raze X nu are o doză de radiații suficient de mare pentru a provoca afecțiuni embrionului sau fătului, cu toate acestea, scanarea CT nu este recomandată femeilor gravide. Excepţie fac cazurile în care beneficiile sunt în mod clar mult superioare unui eventual risc.
Dacă o mamă care alăptează are nevoie de un agent de contrast administrat intravenos, ar trebui să evite alăptarea timp de aproximativ 24 de ore de la injectare.
Citește și CE ȘI CÂT TREBUIE SĂ MĂNÂNCE O FEMEIE ÎNSĂRCINATĂ
Diferența dintre RMN și CT
Imagistica CT utilizează radiații, iar RMN-ul utilizează radiofrecvența și magnetismul. Atât CT, cât și RMN sunt examene de diagnostic utile, dar investigația RMN are avantajul că prezintă structuri anatomice detaliate, cum ar fi cartilajul din genunchi, discurile coloanei vertebrale și anatomia detaliată a creierului, fiind în același timp neinvazivă.
Scanarea CT oferă o reprezentare anatomică detaliată a plămânilor, a altor organe interne, a sinusurilor, a craniului și a tuturor celorlalte oase.
SURSE: radiologyinfo.org, fda.gov
sursa foto: pixabay.com
