Anevrismul cerebral, cunoscut şi sub denumirea de anevrism intracranian este o zonă slăbită sau umflată care se formează la nivelul peretelui unei artere care asigură fluxul de sânge la nivelul creierului.
În cele mai multe cazuri, anevrismul cerebral este trecut cu vederea, dar există şi situaţii în care anevrismul provoacă ruperea arterei, fapt ce duce la hemoragie la nivelul creierului şi, ulterior, la accident vascular cerebral.
Potrivit specialiştilor, anevrismul poate fi de trei feluri:
- anevrismul cerebral sacular (este cea mai comună formă de anevrism, se formează la bifurcaţia a două artere mari şi are aspectul unui sac. Este şi principala cauză pentru hemoragiile subarahnoidiane care nu apar în urma unei traume fizice);
- anevrismul cerebral fuziform (este o formă mai rară de anevrism, apare pe toate părţile arterei, arată ca o umflătură şi rareori se rupe):
- pseudoanevrismul (care chiar dacă este un anevrism fals, este cel mai periculos pentru că prezintă risc de rupere a arterei şi deci de apariţiei hemoragiei chiar mai mare decât în cazul anevrismului real.).
Citește și STUDIU: PARACETAMOLUL, RISC CRESCUT DE AVC ȘI INFARCT
În cazul anevrismului, simptomele se împart în două categorii. Pentru anevrismului cerebral nerupt, pacienţii resimt:
- durere de cap severă;
- vedere înceţoşată;
- discurs incoerent;
- durere în zona cefei.
Citește și PRIMUL CENTRU DE TRATARE A PACIENTILOR CU AVC
Cauzele apariţiei anevrismului cerebral în general:
În principal, o persoană poate moşteni genetic predispoziţia de a dezvolta anevrism, iar în acest caz apare după vârsta de 40 de ani. Sunt şi cazuri foarte rare când anevrismul apare şi la copii. Anevrismul poate apărea şi ca urmare a îngroşării arterelor din cauza aterosclerozei sau din cauza procesului natural de îmbătrânire.
Citește și PEPENELE ROSU, PROTECTIA NATURALA IMPOTRIVA INFARCTULUI SI AVC-ULUI
Cât priveşte factorii de risc care cresc riscul apariţiei anevrismului cerebral, unii pot şi controlaţi, alţii însă nu:
- sexul (femeile sunt mai predispuse anevrismului cerebral decât bărbaţii)
- istoricul (persoanele care au avut deja un anevrism sunt mai predispuse să se confrunte cu aceeaşi problemă din nou )
- hipertensiunea (persoanele care suferă de hipertensiune au un risc mai mare de anevrism cu hemoragie subarahnoidiană)
- fumatul (fumatul creşte șansele rupturii de anevrism dacă acesta există deja).
Citește si “CEASUL” CARE POATE SALVA VIAŢA PACIENŢILOR CU AVC
Pentru că, de cele mai multe ori, anevrismul cerebal nerupt este asimptomatic, depistarea lui poate fi făcută întâmplător în timpul unor investigaţii pentru alte boli. Iar tratamentul este ales în funcţie de mai mulţi factori precum vârsta pacientului, dimensiunile anevrismului şi alţi factori de risc, precum şi starea generală de sănătate a bolnavului. În cazurile în care anevrismul cerebral nerupt este mare sau are o formă neobişnuită se impune intervenţia chirurgicală.
Prevenţia anevrismului este destul de dificilă pentru că, anumiţi factori declanşatori, precum cei genetici ori traume fizice nu pot fi controlaţi. Însă alţii pot fi controlaţi, dacă ne referim la menţinerea unei tensiuni arteriale în limite normale ori tratarea şi prevenirea aterosclerozei, menţinerea unei greutăţi corporale optime şi evitarea fumatului.
sursa foto: lompocvmc.com
Citește și ROMÂNIA AR PUTEA AVEA ÎNCĂ 4 CENTRE DE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE AVC
