Anevrismul cerebral, cunoscut şi sub denumirea de anevrism intracranian, este o zonă slăbită sau umflată care se formează la nivelul peretelui unei artere care asigură fluxul de sânge la nivelul creierului. În cele mai multe cazuri, anevrismul cerebral este trecut cu vederea, dar există şi situaţii în care anevrismul provoacă ruperea arterei, fapt ca duce la hemoragie la nivelul creierului şi, ulterior, la accident vascular cerebral.
Pentru moment nu se cunosc cauzele exacte ale rupturii unui anevrism cererbal, dar există câţiva factori care cresc şansele ca un anevrism să se rupă şi să sângereze:
- hipertensiunea
- emoţiile puternice precum supărarea sau furia
- medicamentele care subţiază sângele ori drogurile precum cocaina.
Citește și Migrena, una dintre cele mai comune și mai ignorate boli neurologice
Iar atunci când anevrismul cererbal a rupt artera, simptomele debutează brusc şi este necesară prezentarea de urgenţă la medic:
- durere severă de cap incomparabilă cu durerile avute în trecut;
- durere puternică în zona cefei;
- greaţă şi vărsături;
- sensibilitate la lumină;
- leşin sau pierderea cunoştinţei;
- atac de apoplexie.
Citește și STUDIU: PARACETAMOLUL, RISC CRESCUT DE AVC ȘI INFARCT
În cazul anevrismului cererbal rupt, tratamentul presupune intervenţie chirurgicală şi metode de recuperare. După ruperea unui anevrism, este necesară internarea pentru 10-14 zile întrucât bolnavul trebuie ţinut sub observaţie şi intervenit rapid în cazul în care apare sângerare, vasospasm sau alte complicaţii.
Prevenţia anevrismului este destul de dificilă pentru că, anumiţi factori declanşatori, precum cei genetici ori traume fizice nu pot fi controlaţi. Însă alţii pot fi controlaţi, dacă ne referim la menţinerea unei tensiuni arteriale în limite normale ori tratarea şi prevenirea aterosclerozei, menţinerea unei greutăţi corporale optime şi evitarea fumatului.
sursa foto: lompocvmc.com
