Glanda tiroidă are un rol important în reglarea metabolismului şi funcţiilor vitale ale organismului. Afecţiunile de la nivelul tiroidei pot fi cauzate de diferite dereglări la nivelul producţiei de hormoni. Dacă nu sunt tratate la timp, acestea se pot agrava şi cauza alte probleme de sănătate.
Tiroida este o glandă în formă de fluture, localizată la baza gâtului. Aceasta are o lungime de aproximativ 5 cm şi este compusă din doi lobi laterali cu formă ovală, poziţionaţi de-o parte şi de alta a traheei. Cei doi lobi sunt uniţi la mijloc de o punte, formată din ţesut tiroidian, numit istm.
Glanda tiroidă cântăreşte aproximativ 25-30 de grame şi, de obicei, este mai mare la bărbaţi decât la femei.
Hormonii secretaţi de tiroidă sunt tirotoxina (T4) şi triiodotironina (T3). Ambii ajută la reglarea funcţiilor vitale ale organismului.
Citeşte şi Care este rolul tiroidei și cum poate fi afectată funcţia ei?
Alimentaţia, foarte importantă
Controlul funcţiei tiroidiene este realizat la nivel central de hormonul hipotalamic de eliberare a tirotropinei (TRH) şi de tirotropina (TSH) secretată de hipofiza anterioară. Aportul de iod din alimentaţie este foarte important pentru sinteza hormonilor tiroidieni. Aportul zilnic trebuie să fie de 150 g. De aceea, trebuie să fim foarte atenţi la ce avem în meniul zilnic.
Hormonii tiroidieni exercită efecte metabolice în diferite ţesuturi ale organismului, prin creşterea consumului de oxigen şi a producţiei de căldură. Aceştia au şi efecte specifice pe diferite organe, cum ar fi:
– creşterea frecvenţei şi debitului cardiac
– mărirea activităţii digestive
– efecte scheletice, care contribuie la creşterea şi la modelarea oaselor
– controlul centrului respirator
– efecte pe musculatură sau pe sistemul nervos.
Toate aceste efecte sunt exacerbate în hipertiroidism şi diminuate în hipotiroidism, fiind direct răspunzătoare de tabloul clinic specific.
Citeşte şi Alimente benefice pentru glanda tiroidă
Insomnia, un simptom al hipertiroidismului
Hipertiroidismul este consecinţa excesului de hormoni tiroidieni eficace la nivelul ţesuturilor, hormoni sintetizaţi în exces la nivelul glandei. Simptomele sunt:
– hiperactivitate
– labilitate afectivă
– insomnie
– intoleranţă la căldură
– palpitaţii
– oboseală
– „lipsa de aer” la efort
– scădere ponderală cu poftă de mâncare crescută (la tineri) sau scăzută (la bătrâni)
– reducerea sau dispariţia sângerării menstruale
– scăderea libidoului
– tranzit intestinal accelerat
– sete
– poliurie
– prurit
Semnele care apar sunt tahicardie, guşă, tegumente calde, transpiraţii abundente. În acelaşi timp pot apărea tremur fin al extremităţilor, hiperchinezie, hiperreflexie, eritem palmar, alopecie, retracţie palpebrală.
Citeşte şi EFECTELE NOCIVE ALE INSOMNIEI ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
Creşterea în greutate, specifică hipotiroidismului
Hipotiroidismul este consecinţa deficitului de hormoni tiroidieni. La copii se manifestă prin întârzierea creşterii, dar şi cu retard psihic, tulburări de memorie, pubertate întârziată.
La adulţi apar astenie, intoleranţă la frig, letargie, creştere în greutate, constipaţie, dureri musculare sau articulare, tulburări menstruale, căderea părului.
Concomitent, pacientul are pielea uscată, îngroşată şi rece, păr subţire, voce răguşită, unghii friabile, infiltraţie tegumentară, predominant periocular şi periferică, bradicardie, colecţii lichidiene în pleură sau pericard.
Guşa este reprezentată de creşterea de volum a glandei. Din punct de vedere al funcţiei glandei tiroide, pacienţii pot fi:
– eutiroidieni (funcţie normală);
– hipertiroidieni;
– hipotiroidieni.
5% dintre noduli sunt canceroşi
Nodulii tiroidieni reprezintă creşteri anormale sau tumefieri apărute la nivelul glandei tiroide. Majoritatea nu sunt canceroşi (sunt benigni) şi nu creează probleme. Mulţi nici nu necesită tratament. Doar aproximativ 5% dintre noduli sunt canceroşi. Aceştia trebuie excizaţi chirurgical. Nodulii tiroidieni se diagnostichează prin palpare sau prin ecografie. Factorii de risc pentru caracterul malign al unui nodul sunt:
– radioterapie externă în doze antiinflamatorii la nivelul capului sau gâtului în copilărie sau în adolescenţă,
– antecedente familiale de carcinom tiroidian medular,
– vârsta sub 20 de ani sau peste 60 de ani, sexul masculin.
Clinic sugestive sunt următoarele semne: nodul dur, unic, cu contur neregulat, aderent (fixat). Dar absenţa factorilor de risc şi a semnelor caracteristice nu exclude caracterul malign al unui nodul, astfel că se impune puncţia nodulului.
Citeşte şi Studiu: Celulele canceroase devin ,,canibale” pentru a supraviețui chimioterapiei
Guşa, rezultatul deficitului de iod
Guşa este simptomul cel mai vizibil (expansiunea volumului glandei tiroide, ce creează o umflătură la baza anterioară a gâtului), ce se adaugă la o serie de alte probleme:
– hipotiroidie (activitate diminuată a glandei),
– creştere în greutate,
– scăderea libidoului,
– palpitaţii,
– scăderea temperaturii corpului
– schimbări de comportament
Citeşte şi CE SUNT PALPITAŢIILE LA INIMĂ ŞI CE BOLI GRAVE ASCUND. CÂND ESTE MOTIV DE ÎNGRIJORARE
Consumul excesiv de iod poate declanşa hipertiroidia
În stare naturală, iodul nu prezintă niciun risc de toxicitate. În tratament, el poate provoca alergii, îngălbenirea pielii şi a unghiilor.
O supraîncărcare cu iod poate declanşa însă hipertiroidie, ce se manifestă prin tremurături ale extremităţilor, tahicardie, bufeuri.
Suplimentarea iodului trebuie făcută în urma recomandării medicului şi este contraindicată femeilor însărcinate şi celor care alăptează. De asemenea, trebuie ţinut cont de faptul că anumite alimente, precum broccoli, varza şi arahidele încetinesc absorbţia iodului de către tiroidă.
Citeşte şi CONSUMUL DE SARE IODATĂ. LIMITA DINTRE BENEFICIU ŞI RISC
