Palpitaţia este o bătaie anormală a inimii şi, totodată, o conştientizare a bătăilor inimii. Palpitatiile pot provoca inimii bătăi mai rapide, numite tahicardie, sau mai lente, numite bradicardie.
Simptomele diferă de la o persoană la alta şi pot fi resimţite fie în zona gâtului, fie în zona pieptului. În general, manifestările lor sunt:
- senzaţia că inima sare peste anumite bătăi (adică bate neregulat)
- senzaţie de fâlfâire rapidă (adică inima bate rapid)
- senzaţia că inima bate ca şi cum se izbeşte de ceva
- senzaţia că bătăile inimii sunt grăbite
- senzația că inima îți iese din piept
Palpitatiile pot să apară atât la persoanele active, cât şi la cele sedentare sau aflate în repaus, iar uneori pot apărea chiar şi noaptea.
Principalele cauze ale palpitaţiilor, fără legatură cu afecţiuni ale inimii, pot fi:
- exerciţiile fizice solicitante;
- emoţiile puternice (cum ar fi anxietatea, frica, durere, stres, atac de panică);
- depresia;
- frigul;
- febra;
- prea mulţi sau prea puţini hormoni tiroidieni;
- dereglarile hormonale asociate cu menstruaţia, sarcină sau menopauză;
- deshidratarea.
Iar palpitaţiilor cauzate de o problemă în ceea ce priveşte ritmul cardiac pot fi:
- fibrilaţia atrială (o problemă a ritmului cardiac care poate cauza o bătaie rapidă, neregulată a inimii);
- flutter-ul atrial (o perturbare a ritmului inimii, care poate fi rapid şi fie regulat, fie neregulat);
- tahicardia supraventriculară (o problemă a ritmului cardiac, care provoacă episoade cu bătăi anormal de rapide, dar regulate, ale inimii; este comună în rândul tinerilor sănătoşi)
- tahicardia ventriculară (o perturbare mai gravă şi, de regulă, este vorba de un ritm cardiac mai rapid, care poate fi asociat cu ameţeală sau cu pierderea conştienţei)
În spatele acestor palpitaţii se pot ascunde însă o serie de boli, unele chiar grave, precum:
- accident vascular cerebral;
- insuficienţă cardiacă;
- hipertiroidism – atunci cand glanda tiroida produce prea multi hormoni tiroidieni;
- hipoglicemia – un nivel mult prea scăzut al glucozei în sange (cel mai frecvent este asociată cu diabetul);
- anemia;
- hipotensiunea ortostatică – ameţeală şi tensiune arterială prea mica, declanşate de schimbarea poziţiei, cum ar fi situaţia în care te ridici în picioare;
Palpitaţiile pot fi înspăimântătoare, dar, de obicei, nu sunt periculoase. De aceea, cel mai bine este să mergi la medic pentru investigaţii suplimentare. De multe ori, palpitaţiile sunt o parte normală în ceea ce priveşte tulburarea de anxietate şi de stres, în general, iar simptomele trec de la sine după 10 minute.
Citește și CE ESTE MURMURUL CARDIAC ŞI CE BOLI GRAVE POATE ASCUNDE
Te poate interesa și MEDSHOW, cu Emma Zeicescu – Sănătatea inimii, cu dr, Lucian Dorobanțu
sursa foto: www.health.harvard.edu
