Încă din anii 1990, au apărut studii care arătau rolul important pe care alimentaţia îl poate juca în prevenirea unui al doilea infarct. De asemenea, există studii care arată că diabetul poate fi ţinut sub control cu intervenţii nutriţionale (precum o dietă de 700 de calorii pe zi, ţinută timp de 8 săptămâni).

În ultimii ani s-a înregistrat, de asemenea, o atenţie sporită din partea cercetătorilor asupra legăturii dintre calitatea nutritivă a alimentaţiei şi tulburările psiho-mintale.

Citește și De ce trebuie să renunțați la suplimentele pentru sănătatea creierului și să alegeți alimentele care conțin nutrienții necesari

Legătura dintre alimentație și depresie

Un studiu care a durat 12 săptămâni şi s-a desfăşurat în Australia a urmărit să găsească legătura dintre alimentaţie şi depresie.

Participanţii, aleşi dintre cei care avuseseră un episod depresiv major, au fost repartizaţi aleatoriu în două grupe – una care a primit sprijin nutriţional şi una care a primit sprijin social. Aceştia au trebuit să raporteze când au avut aport scăzut de alimente cu valoare nutritivă ridicată (fibre, proteine slabe, fructe, legume) şi când au avut un aport ridicat de dulciuri, carne procesată şi snack-uri sărate.

Citește și Care sunt alimentele care ne afectează memoria. Cum să ne protejăm creierul

După 12 săptămâni, 32% din grupul care a primit sprijin nutriţional a înregistrat remisie, comparativ cu 8% din grupul care a primit sprijin social, după cum s-a constatat în urma administrării unui test standard pentru depresie.

Rezultatele studiului au fost în concordanţă cu cele ale studiului legat de Alzheimer, desfăşurat de University of California din Los Angeles (SUA), care a arătat că intervenţia nutriţională a părut a fi eficace în cazul pacienţilor cu Alzheimer şi probleme cognitive moderate.

Citește și Studiu: Alzheimerul ar putea fi reversibil. O proteină ar putea trata teribila maladie

Au existat mai multe studii care au arătat că intervenţia nutriţională este corelată cu dispoziţia clinică şi tulburările depresive sau de anxietate. Astfel, într-un studiu condus de cercetătorul japonez Nanri, s-a observat că alimentaţia japoneză tradiţională, cuprinzând cantităţi mari de legume, fructe, ciuperci şi soia, era corelată negativ cu simptomele depresive înregistrate la funcţionarii publici japonezi.

Citește și Legumele și fructele crude, elixir pentru creier

Consumul de dulciuri și preparate procesate, risc de apariție a depresiei

Un alt studiu a arătat şi că o alimentaţie bazată pe preparate procesate (caracterizată de deserturi îndulcite artificial, alimente prăjite, carne procesată şi carbohidraţi procesaţi) a fost corelată pozitiv cu riscul de apariţie a depresiei, măsurat de indicele de auto-raportare a depresiei cinci ani mai târziu.

Citește și Studiu: Prăjelile, efect devastator asupra organismului uman

În general, studiile desfăşurate până acum pe această temă au arătat că impactul cel mai mare al consumului scăzut de alimente sănătoase şi/sau crescut de alimente nesănătoase asupra riscului de apariţie a depresiei în timp se înregistrează în cazul vârstnicilor, faţă de celelalte grupe de vârstă. O posibilă explicaţie e legată de mecanismele biologice care afectează riscul de depresie, precum procesele inflamatorii cronice (de exemplu, obezitatea viscerală) şi patologia vasculară (ateroscleroza).

Citește și MEDSHOW, cu Emma Zeicescu și prof. dr. Vlad Ciure – Bolile neurodegenerative și sănătatea creierului

Consecinţele acestor procese şi ale condiţiilor medicale asociate evoluează în timp şi devin vizibile, inclusiv impactul asupra funcţiei creierului, mai târziu în viaţă, cel mai des după 60 de ani. Acest fenomen apare şi în cazul general al funcţiilor cognitive, unde factorii de risc apăruţi în perioada adultă influenţează riscul de apariţie a demenţei în perioada vârstnică.

Citește și STUDIU: CONSUMUL DE ALIMENTE IUŢI CREŞTE RISCUL DE DEMENŢĂ

Trebuie să acordăm mai multă atenţie calităţii alimentaţiei

Sănătatea psiho-mintală se conturează a fi încă o zonă pe care alimentaţia o poate influenţa major, mulţi cercetători întrebându-se dacă explozia tulburărilor psiho-mintale înregistrată în ultimii 50 de ani nu are legătură cu schimbările profunde de alimentaţie (atât ce mâncăm, cât şi cum mâncăm) care au avut loc în aceeaşi perioadă de timp.

Citește și Descoperire uriaşă pentru bolnavii de cancer. Tratament cu ajutorul alimentaţiei sănătoase

Domeniul recent apărut al Psihiatriei Nutriţionale oferă speranţe pentru viitor

Majoritatea tulburărilor psiho-mintale este tratată acum cu medicamente, în timp ce abordarea principală a fost de tratare şi nu prevenţie. Ca urmare, provocările principale pe care această sub-disciplină nou apărută le are de adresat sunt să îmbunătăţească studiile clinice cu privire la rolul alimentaţiei în sănătatea psiho-mintală, să identifice un set clar de căi biologice prin care acest rol se manifestă, să testeze răspunsul pacienţilor la tratamente holistice bazate şi pe noi abordări, aşa numitele abordări nutraceutice şi psihobiotice, şi să promoveze la nivelul populaţiei educaţia pentru sănătate legată de ce mâncăm şi cum mâncăm.

Citește și Vârsta nu iartă pe nimeni: 6 nutrienți necesari după 40 de ani