Stresul este acea stare de tensiune, de încordare ori de disconfort care este determinată de diverşi agenţi afectogeni, cu semnificaţie negativă, precum: frustrarea, deprimarea, starea de motivaţie sau de dificultatea rezolvării unor probleme. Este important de ştiut însă, că stresul are o puternică latură subiectivă, în sensul că ce este uşor de realizat/ rezolvat de o persoană poate fi dificil sau chiar imposibil pentru alta.
Care sunt principalele simptome ale stresului
Specialiştii vorbesc despre două categorii de stres, şi deci, despre două categorii de simptome, cele fizice şi cele psihice.
Simptomele fizice ale stresului constau în:
- stare de oboseală
- durere de cap
- tulburare digestivă
Simptomele psihice ale stresului sunt:
- anxietate
- stare de nervozitate
- stare de frustrare, etc.
Înţelegerea motivelor care au dus la apariţia stresului sau a situaţiei stresante este foarte importantă pentru găsirea celei mai potrivite metode de reducere a lui, adică pentru implementarea tehnicilor de management al stresului.
Tehnici de reducere a stresului
Şi tehnicile de management ale stresului se împart în două categorii, cele care ajută la reducerea rapidă a stresului şi cele care ajută la prevenirea apariţiei stresului pe termen lung.
Metodele de reducere rapidă a stresului
1. Respiră controlat
Când apare o situaţie stresantă o pauză de 5 minute de la lucrurile deranjante poate ajuta. Schimbăţi poziţia pe scaun, stai drept cu ochii închişi şi cu mana pe abdomen pentru a controla şi simţi aerul cum urca din abdomen până în creştetul capului. Inspiră pe gură şi expiră pe nas şi apoi invers. Tehnica extrem de simplă va ajuta la relaxarea întregului organism.
Citește și Curăță plămânii în doar câteva zile: Plantele-minune pentru sănătatea pulmonară
2. Ieşi la o plimbare în natură
Mişcarea nu numai că ajută la oxigenarea creierul dar şi relaxează organismul pentru că efortul fizic produce endorfine, acei hormoni care îţi dau o stare de fericire. Alergatul după sau înainte de orele de muncă, ori mersul la sală ajută organismul să ne mai deconecteze de la problemele zilnice.
Citeşte şi: Mergi zilnic pe jos! Mişcarea aduce beneficii nebănuite sănătăţii
3. Concentrează-te pe un singur lucru de făcut
Dimineaţa, înainte de a pleca la serviciu ar fi bine să existe un plan de acţiune pentru întreaga zi. Doar aşa, creierul tău se va concentra doar pe lucrurile importante şi le va rezolva în ordinea pirorităţilor. O listă a treburilor care trebuie rezolvate în respectiva zi poate fi de mare ajutor.
4. Identificarea factorilor stresanţi
Un alt element care ajută la reducerea rapidă a stresului este conştientizarea lui şi a factorilor care l-au declanşat. De exemplu, supraîncarcarea muncii, lipsa de suport şi comunicare, probleme medicale, conflicte în familie. Anticiparea perioadelor de stres şi realizarea unui plan de acţiune ajută mult la depăşirea cu mai multă uşurinţă a momentelor stresante.
Citeşte şi: Efecte ale stresului asupra coloanei vertebrale
Tehnici de prevenire a reapariţiei stresului
1. Planificarea zilei
Existenţa unui plan al zilei ajută la reducerea şi chiar prevenirea apariţiei stresului şi pe termen lung. Astfel, creierul ştie ce are de făcut şi va lua lucrurile cu mai mult calm şi într-o ordine stabilită de tine.
Citește și Timpul pentru tine, cheia tuturor succeselor
2. Planificarea timpului zilnic
Suntem mereu pe fugă de aceea se întâmpla ca viaţa să se desfăşoare de multe ori haotic. Este bine, pentru a nu fi surprins de un eveniment să faci un plan al zilei, chiar pe ore dacă este posibil, aşa încât să şti că după ce termini serviciul, de exemplu, trebuie să mergi în X loc pentru a rezolva ceva pentru acasă.
3. Planificarea viitorului
Planurile de viitor ori stabilirea unor ţeluri profesionale şi personale ţin creierul ocupat. De multe ori, faptul că îţi doreşti un lucru foarte mult te ajută să te concentrezi pe un anumit aspect, aşa încât, elementele mai puţin importante să pice pe locul doi. De exemplu, planifică din când în când o vacanţă şi ai să vezi ce mult te va relaxa.
Citeşte şi: Vacanțele ne fac mai fericiți. Care sunt beneficiile lor pentru psihicul uman
4. Masajul
Masajul ajută la detensionarea musculaturii şi ajută la relaxarea corpului. Dacă nu ai timp de masaj, aplicarea unor comprese calde în zona gâtului şi a umerilor sunt de mare ajutor şi vor avea efect de eliberarea a stresului.
5. Meditaţia
Câteva minute de meditaţie pe zi poate ajuta la eliberarea anxietăţii. Cercetările au demonstrat că meditaţia poate schimba căile neuronale ale creierului, făcându-te mai rezistent la stres. O metodă simplă de meditaţie simplă este statul în picioare cu ochii închişi şi repetarea în gând sau cu voce tare a unei idei pozitive. De exemplu, sunt foarte bun în ceea ce fac. În tot acest timp controlează respiraţia şi astfel gândurile vor fi distrase de la factorii de stres şi te vei relaxa.
6. Sexul
În timpul actului sexual, în organism se secretă endorfine care aduc o stare de bine şi fericire. Aceste endorfine au capacitatea de a combate hormonul stresului cunoscut sub denumirea de cortizol.
7. Viaţa socială
Chiar dacă oboseala şi orele lungi de muncă vă lasă fără energie, ar fi bine ca din când în când să ieşiti în oraş cu prietenii ori familia. O viaţă socială activă este una dintre cele mai importante modalităţi de a face faţa stresului.
Citește și Sănătatea organismului nostru depinde de sănătatea creierului și de gradul de fericire
8. Plimbarea în aer liber şi soare
Plimbările în aer liber ajută organismul să se relaxeze, iar pentru femei soarele este un element care le dă o stare de bine instantanee şi scade nivelul de stres din organism.
9. Râsul
Un râs puternic nu numai că scade nivelul cortizolul din organism, hormonul stresului, ci va ajuta şi la creşterea nivelului de endorfine, cele care dau o stare de bine şi de fericire.
10. Muzica şi dansul
Numeroase cercetări au arătat că muzica liniştitoare scade tensiunea arterială, ritmul cardiac şi nivelul anxietăţii. O melodie cu sunete din natură poate fi un element de relaxare foatre bun. Ori dacă îţi place să dansezi, mişcarea pe muzică ajută, de asemenea, le eliminarea de endorfine.
Citește și PIESE DE PUZZLE, cu Irina Mohora – STRESUL ȘI EFECTELE LUI DISTRUGĂTOARE ASUPRA ORGANISMULUI
