Scandalul cu vaccinul anti-COVID produs de britanicii de la Astrazeneca ia amploare după ce din ce în ce mai multe cazuri de cheaguri de sânge pe creier au fost identificate. Inclusiv Marea Britanie a întrerup testarea serului pe copii dar şi vaccinarea persoanelor cu vârsta sub 30 de ani. Mai mult, Comitetul de siguranță al Agenției Europene a Medicamentului a anunțat că există o legătură cauzală între apariția cheagurilor de sânge și vaccinarea cu serul AstraZeneca. EMA a anunțat însă că nu va retrage vaccinul AstraZeneca deoarece efectele sunt extrem de rare, dar le va adăuga în lista de efecte adverse foarte rare.
Cercetătorii din lumea întreagă fac eforturi considerabile pentru a identifica cauza apariţiei cheagurilor de sânge pe creier raportate la mai multe pesoane vaccinate cu serul anti-COVID produs de AstraZeneca. Inclusiv Societatea Britanică pentru Hematologie și-a îndemnat membrii să fie conștienți de „o zonă importantă și emergentă a practicii de hemostază și tromboză” și să raporteze orice cazuri posibile.
Până pe 31 martie au fost administrate peste 20 de milioane de doze. Au fost raportate 79 de cazuri de tromboză după administrarea primei doze, dintre care 51 la femei şi 28 la bărbaţi cuvârste între 18 şi 79 de ani. Din păcate, 19 dintre cei 79 de persoane cau au dezvoltat aceste cheaguri de sânge, au decedat.
Citeşte şi: EMA: Apariția cheagurilor de sânge e un efect advers foarte rar la vaccinul AstraZeneca
O BOALĂ AUTOIMUNĂ AR PUTEA FI DE VINĂ
Un grup de cercetători condus de Andreas Greinacher, specialistul în coagulare al Germaniei, de la Universitatea din Greifswald, spune că combinația extrem de neobișnuită de simptome – cheaguri de sânge răspândite și un număr scăzut de trombocite, uneori cu sângerare – seamănă cu un efect secundar rar al heparinei, medicament folosit pentru a subţia sângele şi pentru a preveni formarea de cheaguri, numit trombocitopenie indusă de heparină (HIT), anunţă sciencemag.org.
*Trombocitopenia indusă de heparină (TIH) este definită ca o scădere a numărului plachetelor, asociată sau nu cu tromboze (TIHT), care apare la scurt timp de la începerea tratamentului cu heparină şi, aparent, nu are altă cauză sau se însoţeşte de un test pozitiv pentru anticorpi dependenţi de heparină. Recent, TIH a fost definită ca “sindrom protrombotic indus paradoxal de un anticoagulant şi caracterizat prin trombocitopenie (VIPIT).*
Oamenii de știință recomandă o modalitate de a testa și trata tulburarea și spun că acest lucru poate ajuta la calmarea îngrijorărilor legate de vaccin.
„Știm ce să facem: cum să o diagnosticăm și cum să o tratăm”, spune Greinacher.
Cercetările lui au fost preluate şi publicate de două societăți medicale germane. În Olanda, Societatea Olandeză de Medicină Internă a cerut interniștilor să fie conștienți de simptome și de modul de acțiune recomandat.
Grupul consultativ tehnic australian pentru imunizare a făcut chiar o recomandare împotriva administrării oricărui vaccin COVID-19 persoanelor cu antecedente de HIT.
PRIMELE CERCETĂRI, DUPĂ MOARTEA UNEI ASISTENTE. AVEA SIMPTOME CIUDATE
Povestea VIPIT a început pe 27 februarie, când la Sabine Eichinger, hematolog la Universitatea de Medicină din Viena, a ajuns un pacient cu simptome neobişnuite. O asistentă medicală în vârstă de 49 de ani a solicitat ajutor la un spital local cu o zi înainte, suferind de greață și disconfort la stomac, și a fost transferată la spitalul lui Eichinger. Avea un număr scăzut de trombocite și tomografii computerizate au găsit tromboze – cheaguri de sânge – în venele din abdomen și mai târziu și în artere. Medicul spune că, în acest stadiu al bolii, cu simptomele pe care le prezenta asistenta, nu se mai putea face nimic. Pacienta a murit a doua zi.
Cazul, însă, a determinat-o pe Sabine Eichinger să facă mai multe cercetări. Trombocitele au rolul de a ajuta formarea cheagurilor de sânge, astfel încât nivelurile scăzute conduc de obicei la sângerare, nu la coagulare.
„Ați crede că un număr scăzut de trombocite și trombozele sunt opuse într-adevăr.” O afecțiune în care apar împreună se numește coagulare intravasculară diseminată, când infecția severă, rănirea sau cancerul declanșează coagularea atât de răspândită încât consumă toate trombocitele, dar ea nu a avut nimic din aceste lucruri”, spune Eichinger.
Combinația neobișnuită mai este întâlnită însă şi în HIT, şi poate apărea la pacienții cărora li se administrează heparină ca medicament.
Citeşte şi: Trombofilia nu este o boală. Ce este și ce implică ea
CUM FUNCŢIONEAZĂ HEPARINA
Heparina se leagă de o proteină numită factor plachetar 4 (PF4), formând un complex. Din motive încă necunoscute, unii oameni produc anticorpi împotriva complexului, declanșând astfel o reacție de coagulare ce nu poate fi controlată. Pacienta lui Eichinger nu primise heparină, dar primise vaccinul cu vaccinul AstraZeneca cu 5 zile înainte ca simptomele să înceapă.
„M-am gândit că poate acesta este un fel de reacție imună”, spune Eichinger.
Mediul a aplelat la ajutorul specialistului în coagulare, Andreas Greinacher. El este cel care a demarat ancheta dacă mai există cazuri în lume. Pentru că răspunsul a fost unul pozitiv, Institutul Paul Ehrlich (PEI) a recomandat imediat Germaniei să întrerupă utilizarea vaccinului.
Toate cazurile investigate au prezentat atât trombocite scăzute, cât și coagulare neobișnuită. În patru probe, cercetătorii au găsit, de asemenea, dovezi pentru anticorpi împotriva PF4, un semn distinctiv al HIT.
Nu este însă clar cum ar putea vaccinul să declaşeze VIPIT şi nu poate fi dovedită o legătură clară. Cu toate acestea, medicii consideră că este crucial să ca medicii din lumea întreagă să cunoască potențialele complicații. A fost emis şi un set de recomandări pentru diagnosticarea și tratarea VIPIT .
CUM SE POATE TRATA TROMBOCITOPENIA INDUSĂ DE HEPARINĂ
Când este recunoscut din timp, HIT poate fi tratat cu imunoglobuline – anticorpi nespecifici de la donatori de sânge – care ajută la încetinirea activării trombocitelor. Diluanții de sânge nonheparină pot ajuta la dizolvarea cheagurilor. Şi VIPIT ar trebui tratat într-un mod similar, spune cercetătorii.
Nigel Key, hematolog la Universitatea din Carolina de Nord, Chapel Hil, este de părere că aceste cazuri sunt suficient de izbitoare încât să reprezinte probabil un efect secundar real. Până în prezent, majoritatea cazurilor au fost observate la femeile cu vârsta sub 65 de ani. Acest lucru s-ar putea datora însă categoriei de populație vaccinată. Multe țări au utilizat inițial AstraZeneca numai la persoanele cu vârsta sub 65 de ani, în grupuri prioritare, cum ar fi lucrătorii din domeniul sănătății și profesorii, dintre care majoritatea sunt femei.
Citeşte şi: ALERTĂ MEDICALĂ | O nouă mutaţie a virusului SARS-Cov2, rezistentă la vaccinurile existente