sursa foto: aa.com.tr

Efectele pe termen lung ale COVID-19: sechele severe la nivelul întregului organism. Care sunt cele mai grave

COVID-19 este o boală complexă cu un spectru larg de manifestări. În mod similar cu sindroamele virale post-acute, există rapoarte care atestă un număr foarte mare de efecte persistente și prelungite după îmbolnăvirea cu virusul SARS-Cov2.

Sindromul respirator acut sever coronavirus 2 (SARS-CoV-2), cel care provoacă boala COVID-19, a provocat morbiditate și mortalitate la o scară fără precedent la nivel global . Există din ce în ce mai multe dovezi științifice și clinice  asupra existenţei unor efecte subacute și pe termen lung ale îmbolnavirii cu acest virus, care pot afecta mai multe sisteme de organe .

Primele rapoarte sugerează o serie efecte reziduale ale infecției cu SARS-CoV-2, amplificate de deteriorarea celulară  ca răspuns imun și o stare pro-coagulantă indusă de infecția cu virusul:

  • oboseală
  • dispnee
  • durere toracică
  • tulburări cognitive
  • artralgie și scăderea calității vieții

Citeşte şi: O genă ne poate proteja de formele grave de COVID-19 şi chiar ne poate salva viaţa | Despre ce genă este vorba şi de unde o avem

Observarea atentă a sechelelor după recuperarea de la COVID-19 acut este esenţială pentru a dezvolta o abordare de echipă multidisciplinară bazată pe dovezi pentru îngrijirea acestor pacienți, pentru a informa prioritățile de cercetare şi pentru a ajuta la dezvoltarea infrastructurii pentru clinicile COVID-19.

Dezvoltarea sechelelor post COVID începe după  4 săptămâni de la apariția simptomelor bolii şi pot fi extrem de periculoase pentru cei cu boli severe în timpul COVID-19 acut și / sau cerința de îngrijire la o terapie intensivă, vârstă avansată și prezența comorbidităților de organe (boli respiratorii preexistente, obezitate, diabet, hipertensiune, boli cardiovasculare cronice, boli renale cronice, transplant postorganic sau cancer activ).

DIN CE ÎN CE MAI MULTE CONSECINŢE ALE COVID-19, RAPORTATE

Încep să apară numeroase raportări despre consecințele infecțioase post-acute ale COVID-19, cu studii din Statele Unite, Europa și China.

SUA

Un studiu realizat în 38 de spitale din Michigan, Statele Unite, a evaluat rezultatele a 1.250 de pacienți  la 60 de zile de la externare.  În perioada de studiu, 6,7% dintre pacienți au decedat, în timp ce 15,1% dintre aceştia au necesitat reinternarea. Din 488 de pacienți care au finalizat sondajul, 32,6% dintre ei au raportat simptome persistente, inclusiv 18,9% cu simptome noi sau agravate. Dispneea în timp ce urcau scările (22,9%) a fost raportată ca fiind cel mai frecvent, în timp ce alte simptome includeau tuse (15,4%) și pierderea persistentă a gustului și / sau mirosului (13,1%).

Citeşte şi: COVID-19 poate provoca probleme de auz | 3 Simptome critice care ar trebui să vă alarmeze

Rezultate similare au fost raportate din studii efectuate în Europa.

ITALIA

Un serviciu ambulatoriu din Italia a raportat persistența simptomelor la 87,4% din 143 de pacienți externați din spital care s-au recuperat după COVID-19, în medie tot la 60 de zile de la debutul primului simptom. Oboseala (53,1%), dispneea (43,4%), durerea articulară (27,3%) și durerea toracică (21,7%) au fost cele mai frecvent raportate simptome.

55% dintre pacienți au continuat să prezinte trei sau mai multe simptome, iar scăderea calității vieții a fost observată la 44,1% dintre aceştia.

FRANŢA

Un alt studiu realizat în Franţa pe 150 pacienţi post-COVID-19  a raportat în mod similar persistența simptomelor la două treimi din indivizi la 60 de zile de la infectare. O treime a declarat că se simte mai rău decât la debutul bolii.

Citeşte şi: OFICIAL | 5 decese raportate de autorităţi ca reacţie la vaccinul anti-COVID-19, clasificate ca şi coincidenţă

Au existat raportări despre efecte secundare adverse similare – oboseala, dispneea, tulburarea de stres posttraumatic (PTSD), anxietatea, depresia și concentrația și anomalii ale somnului – şi în Regatul Unit şi Spania  la aproximativ 30% sau mai mulți participanți la studiu în momentul urmăririi.

CHINA

Într-un studiu realizat în Wuhan, China, pe un eşantion de 1.733 de pacienţi, despre consecințele pe termen lung ale COVID-19, care a utilizat atât chestionare de sondaj dar şi examinare fizică, teste de mers pe jos de 6 minute, teste de sânge și teste ale funcției pulmonare (PFT), tomografie computerizată toracică de înaltă rezoluție și ultrasonografie, majoritatea pacienților (76%) au raportat cel puțin un simptom. Similar cu alte studii, oboseala / slăbiciunea musculară a fost cel mai frecvent simptom raportat (63%), urmat de dificultăți de somn (26%) și anxietate / depresie (23%).

De asemenea,  COVID-19 a fost asociată şi cu sechele mult mai grave, anomalii ale funcției pulmonare și anomalii radiografice. Mai mult, studiul  a sugerat diferențe de sex, femeile fiind mai susceptibile de a experimenta oboseală și anxietate / depresie.

Acelaşi studiu a arătat că alte comorbidități, cum ar fi diabetul, obezitatea, bolile cronice cardiovasculare sau renale, cancerul și transplantul de organe, sunt determinanți bine recunoscuți ai severității și mortalității crescute.

Citeşte şi: Cardiomiopatia dilatativă, boala severă care se trataează numai cu transplant de cord. Simptome, cauze şi factori de risc

ALTE PROBLEME PROVOCATE DE COVID-19

SINDROMUL POST TERAPIE-INTENSIVĂ

Include anomalii noi sau agravate în domeniile fizic, cognitiv și psihiatric. El poate să implice ischemie microvasculară și leziuni, imobilitate și alterări metabolice în timpul bolilor critice . În plus, similar studiilor anterioare, pacienţii pot prezenta un risc crescut de infecții cu bacterii, ciuperci (aspergiloză pulmonară) sau alți agenți patogeni.

Citeşte şi: Medicii de alte specialităţi vor putea îngriji pacienţi Covid-19, fără să fie răspunzători pentru daunele şi prejudiciile produse

SECHELE PULMONARE

Un număr foarte mare de manifestări pulmonare, variind de la dispnee (cu sau fără dependență cronică de oxigen) până la înțărcarea dificilă a ventilatorului și leziuni pulmonare fibrotice, a fost raportat în rândul supraviețuitorilor de COVID-19. Dispneea este cel mai frecvent simptom persistent după boală, întâlnit în 42-66% dintre cazuri .

Nevoia de oxigen suplimentar cauzată de hipoxemia persistentă sau de nevoia de presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii sau a altor suporturi respiratorii în timpul somnului a fost raportată la 6,6 și respectiv 6,9% dintre pacienți. Deși mai puțin frecvent, supraviețuitorii spitalizați COVID-19 s-au dovedit a avea fiziologie pulmonară restrictivă la 3 și 6 luni.

Aproximativ 50% dintre cei 349 de pacienți cărora li s-a efectuat tomografie computerizată cu rezoluție ridicată a pieptului la 6 luni au prezentat cel puțin un model anormal,  majoritatea anomaliilor fiind opacități de sticlă măcinată.

Acest studiu nu a investigat embolia pulmonară cronică, deoarece nu au fost obținute angiografii pulmonare computerizate cu tomografie. În prezent, nu se cunosc riscurile pe termen lung ale emboliei pulmonare cronice și ale hipertensiunii pulmonare.

Citeşte şi: Studiu. Doar 2% dintre bolnavii de COVID îmbolnăvesc alte persoane

SECHELE HEMATOLOGICE

Un raport realizat pe studii asupra unui număr de de 163 de pacienți din Statele Unite fără probleme medicale înaintea înfectării cu SARS-Cov2 a evidenţiat o apariţie a trombozei în 2,5% din cazuri, incluzând embolie pulmonară segmentară, tromb intracardiac, fistulă arteriovenoasă trombozată și accident vascular cerebral ischemic. În același studiu, a existat o incidență de 3,7% a sângerării . Date asemănătoare s-au obţinut şi în cadrul unui studiu realizat în Belgia.

Citeşte şi: Izbucnirea nervoasă, pericol uriaș de AVC. Stați calmi și vă puteți salva viața

SECHELE CARDIOVASCULARE

Durerea toracică a fost raportată la aproximativ 20% dintre supraviețuitorii COVID-19, în timp ce palpitațiile au apărut la 9 și respectiv 5% dintre bolnavi. De asemenea, s-a observat o incidență crescută a cardiomiopatiei de stres în timpul pandemiei COVID-19, comparativ cu perioadele pre-pandemice (7,8 față de 1,5-1,8%, respectiv).

Datele preliminare cu imagistică prin rezonanță magnetică cardiacă (RMN) sugerează că inflamația miocardică poate fi prezentă în proporţie de până la 60% .

SECHELE NEUROLOGICE

Cele mai multe persoane au raportat o stare generală de rău cronică, mialgie difuză, simptome depresive și somn nerecuperator, dar şi  dureri de cap asemănătoare migrenei .

Pierderea gustului și a mirosului poate persista, de asemenea, după rezolvarea altor simptome la aproximativ o zecime dintre pacienți.

Deficiența cognitivă a fost observată cu sau fără fluctuații, inclusiv ceață cerebrală, care se poate manifesta ca dificultăți de concentrare, memorie, limbaj receptiv și / sau funcție executivă .

Citeşte şi: Anevrismul cerebral, boala care ucide în tăcere. Simptome, cauze şi prevenţie ale anevrismului cerebral

SECHELE PSIHOLOGICE ŞI PSIHIATRICE

Post COVID au fost raportate manifestări precum PTSD, depresie, anxietate, insomnie și simptomatologia obsesiv compulsivă. Depresia și anxietatea au fost raportate la aproximativ 30-40% dintre pacienți. Simptomele PTSD semnificative clinic au fost raportate la aproximativ 30% dintre pacienții cu COVID-19.

Un studiu pe 44.759 de pacienţi realizat în SUA a evidenţiat că, ulterior diagnosticului de COVID-19, incidenţa tulburărilor a fost una crescută, astfel:

  • tulburare de anxietate – 4,7%
  • tulburare de dispoziție – 2%
  • insomnie – 1,9%
  • demență (printre cei ≥65 ani) – 1,6%

Mai mult, complicațiile COVID-19, cum ar fi accidentul vascular cerebral ischemic sau hemoragic  , leziunile hipoxico-anoxice, sindromul de encefalopatie reversibilă posterioară și mielita acută diseminată pot duce la deficite neurologice persistente sau permanente.

Citeşte şi: EFECTELE NOCIVE ALE INSOMNIEI ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

SECHELE RENALE

Leziunea renală acută severă care necesită terapie de substituție renală (RRT) apare la 5% dintre toți pacienții spitalizați și la 20-31% dintre pacienții cu o formă severă de COVID-19, în special în rândul celor care au avut nevoie de ventilație mecanică.

SECHELE ENDOCRINE

Cetoacidoza diabetică (DKA) a fost observată la pacienții fără diabet zaharat cunoscut  după dispariţia simptomelor de COVID-19. Nu se știe încă cât timp persistă severitatea crescută a diabetului preexistent sau predispoziția la DKA după infectare.

Şi tiroidita subacută a fost raportată de bolnavii de COVID vindecaţi. Virusul SARS-Cov2 poate potența, de asemenea, autoimunitatea latentă a tiroidei care se manifestă ca tiroidită Hashimoto cu debut nou sau boala Graves.

Citeşte şi: Care este rolul tiroidei și cum poate fi afectată funcţia ei?

SECHELE GASTROINTESTINALE ŞI HEPATOBILIARE

Nu au fost raportate sechele gastrointestinale și hepatobiliare semnificative dar există studii asupra unor posibile consecinţe precum sindromul de colon iritabil post-infecțios și dispepsie.

SECHELE DERMATOLOGICE

Manifestări dermatologice  au apărut după (64%) sau concomitent cu (15%) alte simptome acute ale COVID-19 într-un studiu internațional realizat pe 716 pacienți. Dintre aceştia, doar 3% au observat o erupție cutanată.

Cel mai întâlnit simptom a fost căderea părului, care a fost observată la aproximativ 20% dintre pacienți şi a fost atribuită efluviului telogen rezultat din infecția virală sau răspunsul la stres.

Citeşte şi: IMPLANTUL DE PĂR, METODA REVOLUȚIONARĂ ÎMPOTRIVA CALVIȚIEI

SINDROMUL INFLAMATOR MULTISISTEM LA COPII

MIS-C, denumit și sindromul multisistemului inflamator pediatric asociat temporar cu SARS-CoV-2, prezintă o serie de simptome la persoanele cu vârsta  mai mică de 21 ani:

  • febră;
  • markeri inflamatori crescuti;
  • disfuncție multiplă a organelor;
  • infecție SARS-CoV-2 actuală sau recentă;
  • dureri abdominale,
  • vărsături,
  • diaree,
  • erupții cutanate,
  • leziuni mucocutanate,
  • hipotensiune arterială
  • compromis cardiovascular și neurologic
  • excluderea altor diagnostice plauzibile  .

S-au remarcat trăsături suprapuse în cazul bolii Kawasaki, o vasculită acută cu vas mediu pediatrică.

Complicațiile neurologice ale MIS-C, cum ar fi cefaleea, starea mentală modificată, encefalopatia, paraliziile nervilor cranieni, accident vascular cerebral, convulsii, reflexe reduse și slăbiciune musculară, par a fi mai frecvente decât în ​​boala Kawasaki. Totuşi, s-a raportat o recuperare de 91,1%, în timp ce decesul a survenit în 3,5% dintre cazuri. Studiile în curs de desfășurare evaluează sechelele pe termen lung la acești copii.

Citeşte şi: Respiraţia urât mirositoare poate fi atenuată cu ajutorul alimentelor. Care sunt alimente care te scapă de halenă

 

sursa: nature.com

 

Fotografie de nunta

Ai putea fi interesat și de

Analize medicale gratuite pentru persoanele de peste 40 de ani începînd cu 1 iulie

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a anunţat că, de la 1 iulie, persoanele care au peste …

Varianta Delta a coronavirusului, mult mai contagioasă. Medicii sunt în alertă

Varianta Delta a coronavirusului SARS CoV2, aflată la originea valului devastator de COVID-19 din India, este …

Tratament pentru Alzheimer autorizat în SUA după 20 de ani. Ce spun medicii despre eficacitatea tratamentului

Un nou medicament contra Alzheimer a fost aprobat de SUA, după aproape 20 de ani …

Spitalul „Sfânta Maria” din Capitală, a fost reacreditat pentru transplant pulmonar

Spitalul „Sfânta Maria” a reprimit joi acreditarea pentru transplantul pulmonar, a anunţat secretarul de stat …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *