STUDIU | Medicii din linia I, la capătul puterilor – suferă de BURNOUT, extenuare, depresie şi anxietate

Mai mult de jumătate dintre angajaţii Spitalului „Victor Babeș” Timișoara  suferă de BOURNOUT mediu sau ridicat, arată un studiu recent desfăşurat în acest sens de conducerea unităţii. Mai mult, medicii se declară deprimaţi, stresaţi, anxioşi şi extenuaţi.

Proiectul pilot în România, de evaluare a epuizării fizice și a stresului profesional în rândul cadrelor medicale de la Spitalului „Victor Babeș” Timișoara, a fost realizat pe un eșantion de aproape 250 de angajați ai unității sanitare în perioada febriarie – martie a.c..  Spitalul este dedicat bolnavilor cu COVID-19 iar participarea la evaluare a fost voluntară și anonimă.

Studiul a demonstrat că 56,37% dintre medicii, asistentele medicale, infirmierele, brancardierii şi restul personalului chestionat au un nivel mediu sau ridicat de burnout.

Citeşte şi: Pentru prima dată în România, cadrele medicale vor fi evaluate din punct de vedere al epuizării fizice

Burnout sau epuizarea profesională reprezintă o stare de epuizare, atât fizică, cât și psihică, ce apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oameni„, spune psihologul Herber Freudenberger, cel care a identificat existența acestui sindrom.

Burnout-ul poate duce nu doar la epuizare emoțională, ci și fizică, depersonalizare și chiar scăderea performanțelor”, se arată într-un comunicat al spitalului.

EXTENUAREA EMOŢIONALĂ ŞI STRESUL, LA COTE ALARMANTE

Potrivit studiului, 55,8% dintre participanţi manifestă extenuare emoțională, în timp ce 67,16%  au declarat că au un grad ridicat de stres iar 64,22 resimt îngrijorare. Cadrele medicale motivează că  niciodată nu au timp pentru ei şi că nu au timp să se odihnească.

Citeşte şi: STRESUL SI BOLILE PE CARE LE NASTE

ANXIETATEA, TOT MAI DES ÎNTÂLNITĂ ÎN RÂNDUL MEDICILOR

Un semnal de alarmă este legat de gradul de anxietate. În urma cercetării, s-a constatat o creștere a anxietății, nivelul acesteia ajungând la 34,80%

Studiul a arătat un grad ridicat de epuizare profesională, dar și personală. Ceea ce lasă urme adânci. Noi nu am putut să ne luăm prea multe zile libere în ultimul an, pentru că era nevoie de fiecare dintre noi. Cum să fi plecat când secțiile erau pline, când oamenii erau în suferință? Ne-a marcat fiecare etapă a acestei pandemii.

Nu mai vorbim de gradul ridicat de afectare a calității vieții care, însă, nu este doar în spital, ci fiecare dintre noi îl simte”, a declarat Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara.

Citeşte şi: Suferi de irascibilitate, anxietate sau depresie? Iată câteva sfaturi care te pot ajuta să ţii problemele sub control

CADRELE MEDICALE, CĂZUTE ÎN DEPRESIE ŞI EPUIZARE

În etapa a doua a proiectului, participanții la studiu au avut fie întâlniri personale, fie întâlniri de grup cu psihologul unității sanitare.

Pe lângă datele statistice, care într-adevăr sunt îngrijorătoare, de exemplu, 9,31% la sută dintre cei chestionați au și un anumit grad de depresie. Ceea ce trebuie remarcat sunt răspunsurile la itemii cu cele mai ridicate cote: nu mă simt odihnit, mă simt la limita puterii, sunt secătuit emoțional, am prea multe lucruri de făcut. De asemenea, unii colegi au explicat că sunt marcați de numărul mare al pacienților care au pierdut lupta împotriva COVID în secția ATI, dar și de virulența cu care lovește aceste cumplit virus. Alții au evidenţiat dramatismul cazurilor pe care le-au tratat.

Nu în ultimul rând, un factor important al burnout-ului este munca aproape continuă care ajunge, uneori, la 10-12 ore pe zi, dar și faptul că cei mai mulți dintre colegii mei nu reușesc să se detașeze de problemele de la spital nici acasă. Astfel se explică cotele ridicate obţinute şi remarcăm nerespectarea conceptului de echilibru ȋntre muncă şi viaţa personală”, spune Dana Biriș, psiholog clinician-psihoterapeut la Spitalul „Victor Babeș” Timișoara.

Citeşte şi: Mergi zilnic pe jos! Mişcarea aduce beneficii nebănuite sănătăţii

CE SE POATE FACE PENTRU A MERGE ÎNAINTE

Condurea spitalului a anuţat că au fost gândite, și urmează să fie puse în aplicare, o serie de măsuri care privesc acordarea unor zile libere, a concediilor de odihnă restante, dar și realizarea unor întâlniri periodice.

Vom încerca să îi ajutăm să găsească un echilibru între viață personală și cea profesională”, a mai spus Dana Biriș.

Cristian Oancea a menţionat faptul că se are în vedere o reirganizare a muncii pe fiecare departament în scopul de a reduce presiunea de pe fiecare individ în parte. De asemenea, se are în vedere şi  creșterea schemei de personal.

Pur și simplu suntem mult prea puțini”, a mai declarat managerul spitalului.

Acesta a menţionat că Studiul va fi transmis Ministerului Sănătății şi pentru a putea fi aplicat oricărei unităţi sanitare aflată în lupta anti COVID. Atât studiul cât şi chestionarele vor fi puse la dispoziţia oricărei instituţii medicale, pentru a putea să realizeze și ei o analiză a stării de epuizare.

Citeşte şi: România, răpusă de COVID | Medicii cer ajutorul: S-a atins ultima linie de apărare în lupta cu această pandemie

SINDROMUL BURNOUT

Sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale reprezintă o stare de epuizare, atât fizică, cât și psihică, care apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii. Apare tot mai frecvent în epoca modernă și conduce la scăderea performanțelor la locul de muncă, afectează relațiile cu cei din jur și calitatea vieții individului.

Cauzele acestui sindrom sunt, potrivit psihologilor, imposibilitatea de a deține controlul la locul de muncă, absența recunoașterii sociale și munca în exces, care lasă prea puțin timp de relaxare sau pentru activități în familie.

Sindromul burnout duce la scăderea concentrării și a memoriei, insomnie, crește riscul erorilor și reduce productivitatea. Persoanele afectate pot ajunge la depresie, anxietate, au dificultăți în luarea deciziilor, sau o iritabilitate crescută cu episoade de agresivitate.

Citeşte şi: Medicii de alte specialităţi vor putea îngriji pacienţi Covid-19, fără să fie răspunzători pentru daunele şi prejudiciile produse

Sursă: Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti

 

Fotografie de nunta

Ai putea fi interesat și de

Inovație pe plan medical. BioNTech vrea să vindece cancerul cu tehnologia ARNm

În ultimul an sănătatea a fost pusă pe primul loc atât de către oameni, cât …

Vaccinul Moderna mai eficient împotriva variantei Delta. Ce protecția oferă acestea

Un studiu realizat de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA arată că …

Voucherele pentru vaccinați vor fi distribuite din octombrie. De unde se pot ridica

Românii care s-au vaccinat anti-COVID-19 începând cu 31 august vor primi voucherele în valoare de …

Superimunitate dezvoltată de unii pacienți care s-au vindecat de Covid-19.

Unele persoane dezvoltă un „sistem imunitar extrauman” după ce s-au vindecat de COVID-19. Această imunitate …

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *