AcasăArticoleSindromul de tunel carpian. Cauze, simptome, tratament

Sindromul de tunel carpian. Cauze, simptome, tratament

Published on

spot_img

Tunelul carpian este regiunea cuprinsă între încheietura pumnului şi palmă, delimitată de oasele carpiene şi ligamentul carpian. Prin acest canal trec tendoanele unor muşchi şi nervul median, ce conduce senzaţiile de la primele 3 – 4 degete (deget mare, arătător, mijlociu şi, parţial, inelar). De asemenea, acesta coordonează contracţia unor muşchi ai palmei.

Dacă simţiţi senzaţie de amorţeală, furnicături sau slăbiciune în mănă, este posibil să suferiţi de sindromul de tunel carpian. Acesta este cauzat de presiunea asupra nervului median, care rulează pe lungimea braţului, trece printr-un pasaj în încheietura mâinii şi se termină în mână.

Cauzele şi factorii de risc pentru sindromul de tunel carpian

Sindromul de tunel carpian este cauzat de presiunea asupra nervului median. O fractură a încheieturii mâinii poate îngusta tunelul carpian şi poate irita nervul. O altă cauză ar fi umflarea şi inflamaţia care rezultă din poliartrita reumatoidă.

Pentru majoritatea pacienţilor, cauza sindromului de tunel carpian este necunoscută. Orice condiţie care exercită presiune asupra nervului median la încheietura mâinii poate cauza sindromul de tunel carpian.

Condiţiile frecvente care pot duce la sindromul de tunel carpian includ obezitatea, sarcina, hipotiroidismul, artrita, diabetul şi trauma.

Inflamaţia tendonului care rezultă din munca repetitivă, cum ar fi tastarea neîntreruptă, poate provoca, de asemenea, simptome de tunel carpian.

Unele boli rare pot provoca depunerea de substanţe anormale în şi în jurul tunelului carpian, ducând la iritarea nervilor. Printre aceste boli se numără amiloidoza, sarcoidoza, mielomul multiplu şi leucemia.

Factori de risc:

Vârsta – Sindromul de tunel carpian este rar diagnosticat înainte de vârsta de 30 de ani. 76% dintre pacienţi devin simptomatici în intervalul 40 – 70 de ani.

Ereditatea – Acesta este probabil un factor important. Tunelul carpian poate fi mai mic la unii oameni sau pot exista diferenţe anatomice, care modifică spaţiul pentru nerv. Aceste trăsături se pot identifica la membrii aceleiaşi familii.

– Există dovezi privind implicarea factorilor genetici în dezvoltarea sindromului de tunel carpian.

Mişcările repetitive ale mâinii – Multe studii au constatat că mişcările repetitive ale mâinilor şi încheieturilor sunt asociate cu sindromul de tunel carpian. Repetarea aceloraşi mişcări sau activităţi ale mâinii pe o perioadă îndelungată de timp poate agrava tendoanele din încheietura mâinii, provocând umflarea care pune presiune asupra nervului.

Poziţia mâinii – Poziţionarea braţului mai jos decât încheietura mâinii, atunci când se efectuează mişcări repetitive, poate duce la sindromul de tunel carpian. Efectuarea de activităţi care implică o flexie sau o extensie extremă a mâinii şi încheieturii mâinii, pentru o perioadă lungă de timp, poate creşte presiunea asupra nervului.

Traumatismele – O fractură sau o dislocare a încheieturii mâinii, ori artrita care deformează oasele mici din încheietura mâinii, pot altera spaţiul din tunelul carpian şi pot exercita o presiune asupra nervului median.

Fumatul – Deşi este nevoie de mai multe cercetări pe acest subiect, se speculează o posibilă legatură între fumat şi sindromul de tunel carpian. Fumatul ar putea afecta aportul vascular la nivelul nervului median, făcându-l mai sensibil la volumul de lucru fizic. Studiile au descoperit de asemenea că fumatul poate avea efecte toxice care provoacă neuropatie periferică sau disfuncţie a nervilor periferici.

Citește și STUDIU: FUMATUL UNEI SINGURE ŢIGĂRI PE ZI, APROAPE LA FEL DE PERICULOS CA FUMATUL UNUI PACHET ÎNTREG

Obezitatea – Supraponderabilitatea şi obezitatea sunt asociate cu un risc crescut de sindrom de tunel carpian.

Sarcina – Modificările hormonale în timpul sarcinii pot determina umflarea extremităţilor. Sindromul de tunel carpian este frecvent în timpul sarcinii. Se întâmplă atunci când există o acumulare de lichid (edem) în ţesuturile din încheietura mâinii. Această umflare comprimă nervul median, provocând furnicături şi amorţeală.

Afecţiunile medicale – Anumite condiţii, cum ar fi o glandă pituitară hiperactivă, hipotiroidie, artrită reumatoidă, diabet sau alte tulburări neurologice, cresc riscul de sindrom de tunel carpian.

Simptome ale sindromului de tunel carpian

Persoanele cu sindrom de tunel carpian simt iniţial amorţeală şi furnicături ale mâinii în distribuţia nervului median (degetul mare, indexul, mijlociul şi inelarul).

Aceste senzaţii sunt adesea mai pronunţate pe timp de noapte. Motivul ar putea fi legat de poziţia mâinii în timpul somnului şi/ sau de lichidul care se acumulează în jurul încheieturii şi al mâinii în timp ce corpul este întins.

Sindromul de tunel carpian poate fi o afecţiune temporară, care se rezolvă complet sau poate persista şi progresa.

Pe măsură ce boala progresează, pacienţii pot dezvolta o senzaţie de arsură şi/ sau crampe şi slăbiciune a mâinii. Reducerea forţei de prindere poate duce la scăparea frecventă a obiectelor din mână.

Ocazional, durerile puternice şi ascuţite pot fi resimţite în antebraţ. Sindromul de tunel carpian cronic poate, de asemenea, să ducă la pierderea (atrofia) muşchilor mâinii, în special a celor care se află aproape de baza degetului mare, în palma mâinii.

Complicaţii ale sindromului de tunel carpian

La început, simptomele sindromului de tunel carpian vin şi dispar,. Însă, pe măsură ce starea se înrăutăţeşte, simptomele pot deveni constante. Durerea poate iradia în braţ până la umăr.

În timp, dacă nu este tratat, sindromul de tunel carpian poate provoca pierderea muşchilor din degetul mare al mâinii (atrofie). Chiar şi cu tratament, forţa şi sensibilitatea nu mai pot fi niciodată complet restaurate.

Uneori, dacă starea este severă sau dacă boala este lăsată netratată, afectarea nervilor şi a muşchilor în mâini poate fi permanentă. Cele mai frecvente probleme permanente sunt slăbirea muşchilor mâinii şi durerea cronică.

Din fericire, în majoritatea cazurilor, simptomele sindromului de tunel carpian pot fi controlate cu un tratament adecvat.

Cum se tratează sindromul de tunel carpian

Deşi este un proces gradual, pentru cei mai mulţi oameni, sindromul de tunel carpian se va agrava în timp, fără o formă de tratament. Din acest motiv, este important să fiţi evaluat şi diagnosticat de la primele simptome. În primele etape, aceasta este posibil să încetinească sau să oprească progresia bolii.

Pentru cazuri uşoare de sindrom de tunel carpian, odihnirea mâinii şi purtarea unei atele pe timp de noapte ar putea fi tot ce este necesar pentru ameliorarea simptomelor.

Medicamentele, cum ar fi aspirina şi ibuprofenul, nu sunt un remediu, dar pot ajuta la ameliorarea durerii. Medicul ar putea, de asemenea, să recomande administrarea de injecţii cu steroizi, pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor.

Dacă toate aceste tratamente se dovedesc ineficiente, se poate lua în considerare intervenţia chirurgicală. În acest fel, se va elibera ligamentul care pune presiune pe nervul median.

Alte metode de tratament ar fi: fizio-kinetoterapia, hidroterapia, osteopatia (realinierea muşchilor, oaselor, articulaţiilor şi a ligamentelor), reflexoterapia sau acupunctura.

Mulţi aleg purtarea unei orteze. Dar imobilizarea articulaţiei nu face nimic pentru a uşura cauza de bază a sindromului de tunel carpian. Ba poate chiar să o agraveze şi să provoace alte probleme. Asta pentru că articulaţiile nu sunt proiectate să fie imobilizate. Când imobilizaţi o articulaţie, aceasta devine rigidă şi slabă, punând presiune suplimentară pe ceilalţi muşchi, care sunt forţaţi să compenseze.

Cum se poate preveni sindromul de tunel carpian

Nu există strategii dovedite pentru a preveni sindromul de tunel carpian. Puteţi totuşi minimiza presiunea asupra mâinilor şi a încheieturilor prin aceste metode:
– reduceţi forţa şi relaxaţi-vă prinderea
– luaţi pauze frecvente, întindeţi uşor şi îndoiţi periodic mâinile şi încheieturile
– sarcini alternative, atunci când este posibil (schimbaţi mâna pentru anumite sarcini)
– evitaţi îndoirea încheieturii în sus sau în jos
– îmbunătăţiţi-vă postura
– ţineţi mâinile calde
– renunţaţi la fumat
– adoptaţi un regim alimentar echilibrat.

Cel mai bun mod de a reduce simptomele de sindrom tunel carpian este de a recunoaşte semnele afecţiunii şi de a face schimbări generale, adoptând un mod de viaţă mai sănătos.

 

 

SURSA: centrokinetic.ro

sursa foto: pixabay.com

Latest articles

RECORD DE COVID| Un bărbat, pozitiv de mai bine de un an

Un bărbat din Turcia, în vârstă de 56 de ani, are cea mai lungă...

Cancerul pulmonar incipient, detectat rapid de un simplu test

La nivel naţional, cancerul pulmonar este principala cauză de mortalitate oncologică. Este o boală...

Combinaţia a două antivirale, eficientă împotriva COVID-19

Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au identificat o combinație de medicamente antivirale despre...

NEWS | Guvernul ia în calcul ridicarea stării de alertă. Toate restricţiile vor dispărea

Guvernul analizează posibilitatea de a ridica starea de alertă. Dacă starea de alertă instituită...

More like this

RECORD DE COVID| Un bărbat, pozitiv de mai bine de un an

Un bărbat din Turcia, în vârstă de 56 de ani, are cea mai lungă...

Cancerul pulmonar incipient, detectat rapid de un simplu test

La nivel naţional, cancerul pulmonar este principala cauză de mortalitate oncologică. Este o boală...

Combinaţia a două antivirale, eficientă împotriva COVID-19

Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au identificat o combinație de medicamente antivirale despre...