Medical TV Partenerul tău de încredere
Related Articles
Conform Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19, vaccinurile pe bază de ARN mesager, deși nu au fost aprobate ca produse de uz uman până în prezent, sunt studiate de peste 10 ani.
După identificarea SARS în 2002 şi MERS în 2012, cercetătorii cunoşteau deja că proteina Spike este cea care poate declanşa un răspuns imun împotriva coronavirusurilor.
Cercetătorii cunoşteau şi mijloacele prin care ARN-ul mesager poate fi administrat fără să suprastimuleze sistemul imunitar.
Este cunoscut faptul că ARN-ul mesager are nevoie de un înveliş de lipide care să-l ajute să traverseze membrana celulară pentru a-şi atinge ţinta.
Cum funcţionează vaccinurile pe bază de ARN mesager
- Transportă informaţia genetică necesară pentru producerea proteinei Spike în organismul uman
- Sistemul imun recunoaşte proteina ca fiind străină şi declanşează răspunsul imun în urma căruia se produc anticorpi
- Pentru a afecta organismul, coronavirusul are nevoie de peste 20 de proteine. Proteina Spike, conţinută în vaccinul ARN mesager, nu poate declanşa boala
- După producerea proteinei Spike, ARN-ul mesager care a transmis această informaţie este distrus şi eliminat
Avantajele vaccinurilor pe bază de ARN mesager
- Vaccinurile pe bază de ARN mesager pot fi dezvoltate într-un mod accelerat. Nu presupun procese costisitoare și consumatoare de timp, precum cele convenționale
- Capacitatea ARN-ului mesager de a stimula răspunsul imun poate fi modificată pentru a asigura un profil de siguranță cât mai bun
- ARN-ul mesager este eliminat prin procese celulare normale într-o perioadă scurtă de timp
- Prezintă avantaje din punct de vedere al siguranței comparativ cu vaccinurile convenționale, întrucât conțin exclusiv elementele necesare producerii proteinei față de care se generează răspunsul imun
- Sunt lipsite de infecțiozitate
- Nu influențează informația genetică a persoanei vaccinate.
- Nu interacționează cu genomul uman ADN – nu se integrează în acesta
- ARN-ul mesager este un transportor tranzitor al informației în organism.
Citește și Vaccinul împotriva Covid-19 este eficient și împotriva tulpinii de coronavirus din Marea Britanie
Utilizarea unui vaccin care folosește tehnologia ARN-ului mesager prezintă avantaje din punct de vedere al siguranţei comparativ cu vaccinurile convenţionale, întrucât acesta va conţine exclusiv elementele necesare producerii proteinei faţă de care se generează răspunsul imun.
Acestea sunt lipsite de infecţiozitate și nu influenţează informaţia genetică a persoanei vaccinate. Nu interacţionează cu genomul uman ADN – nu se integrează în acesta, iar ARN-ul mesager este un transportor tranzitor al informaţiei în organism, pe care îl va părăsi la scurt timp.
Vaccinurile care utilizează tehnologia ARN mesager folosesc o secvență de ARN mesager, care, odată introdusă în celule, transmite mesajul de sintetizare a proteinei Spike, proteină de suprafață a virusului SARS-CoV-2. Cantitatea de ARN mesager corespnzătoare unei doze de vaccin este standardizată, ceea ce va asigura producția unui nivel predefinit de proteină Spike. Identificarea în organismul uman a acestei proteine ca fiind străină declanșează un răspuns imun care este responsabil de construirea imunității împotriva COVID-19.
Citește și Înscrieri online pentru vaccinarea împotriva Covid-19
Practic, ARN-ul mesager reprezintă ”manualul” după care celulele umane învață să producă proteina Spike, astfel încât organismul să își construiască mecanismele necesare pentru a se putea apăra împotriva COVID-19 dacă va intra în contact cu virusul SARS-CoV2.
Tehnologia a fost adoptată de către companiile farmaceutice Pfizer, Moderna și CureVac pentru dezvoltarea vaccinurilor împotriva COVID-19.
În Uniunea Europeană, nici un vaccin nu poate fi comercializat înainte de încheierea studiilor clinice care să ateste că este sigur și eficace și că îndeplinește condițiile prevăzute de normele și legile în vigoare.
Cât de eficient este vaccinul anti-COVID?
În studiile clinice, vaccinul Pfizer a demonstrat o eficiență de 95% în prevenirea infectării cu SARS-CoV-2, adică mai mult decât dublu față de vaccinul gripal, care are o eficiență de aproximativ 40%.
Pentru a atinge această rată de eficiență, vaccinul anti-COVID trebuie făcut ca la carte, în două doze, la distanță de 21 de zile.
Vaccinul nu conține virus SARS-CoV-2, deci nu poți deveni purtător de virus în urma vaccinării. Există însă șansa ca una din 20 de persoane să nu dezvolte anticorpi – aceasta se poate îmbolnăvi deși a fost vaccinată, dar numai dacă ia virusul de la cei din jur, nevaccinați.
Dacă toți cei din jur sunt vaccinați, cei care nu dezvoltă anticorpi sunt protejați, pentru că nimeni din jurul lor nu mai are boala.
Ce se știe despre efectele pe termen lung ale vaccinului anti-COVID?
Nu există dovezi că vaccinul ar putea avea reacții adverse ce pot apărea la câteva luni de la vaccinare, dar autoritățile de reglementare (FDA, CDC, EMA, respectiv ANMDMR în România) sunt vigilente și țin cont de orice sesizare care va fi făcută pe parcursul următorilor ani.
În cazul tuturor vaccinurilor, reacțiile adverse apar la 6 săptămâni de la vaccinare și este foarte puțin probabil ca după această perioadă să mai existe riscul de apariție a acestora.
În ceea ce privește imunitatea căpătată după vaccinare, nu există încă informații. Producătorii spun că persoanele vaccinate prezintă anticorpi anti-SARS-CoV-2 la câteva luni de la vaccinare, dar, având în vedere că studiile se desfășoară în continuare, nu se poate preciza cu certitudine care este durata imunității conferite de vaccin.
