Peste 800.000 de oameni mor anual prin suicid. Adică o persoană la fiecare 40 de secunde. Suicidul nu are o cauză unică. El este rezultatul combinării factorilor genetici, psihologici, sociali și a altor factori de risc, la care se adaugă traume sau pierderi. Depresia este cea mai frecventă tulburare psihică la cei care mor prin suicid. 135 de oameni din jurul unei persoane care moare prin sinucidere sunt afectați. Adică, anual, 108 milioane de oameni sunt afectați de sinucidere la nivel global.
Tentativele de suicid sunt sinucideri ratate din diferite motive cum ar fi alegerea unor mijloace care nu sunt potrivite sau apariția unei persoane străine. Cel mai adesea tentativele suicid au în spate o nevoie crescută de afecțiune și atenție din partea familiei sau anturajului, față de care individul se simte izolat sau respins.
Tentativa de sinucidere poate fi repetată
Pentru fiecare suicid sunt aproximativ 18 tentative. Tentativele de suicid sunt de circa 8-9 ori mai frecvente în rândul tinerilor. De reținut este faptul că orice tentativă trebuie gestionată cu mare atenție din partea anturajului deoarece se poate transforma într-un act autentic.
Citește și Tentativa de suicid. Partea I – Cauze și semne de avertizare
Suicidul disimulat
Reprezintă o disimulare a actului suicidar sub aspectul unui accident. Indivizii care aleg această metodă o fac de obicei din dorința de a-și proteja familia sau prietenii de învinovățire de către ceilalți.
Suicidul cronic (parasuicidul)
Este reprezentat de: automutilări, refuzul alimentar, refuzul tratamentului, conduitele de risc, toxicomaniile.
Termenul de parasuicid a fost introdus de Norman Kreitman în monografia sa ,,Parasuicide” ce a apărut în anul 1970. Se presupune că un astfel de episod apare în cazul unui individ cu mecanisme reduse de inhibiție a autoagresiunii.
Citește și Stresul cronic și efectele lui distrugătoare
Conduita suicidară
Este dată de organizarea comportamentului în vederea realizării actului suicidar. Altfel spus, este un fel de ,,regie” pentru ceea ce urmează. De exemplu, persoana poate să meargă să-și viziteze rude pe care nu le-a mai văzut demult sau locurile natale, își poate scrie testamentul…iar apoi se sinucide.
Factori de risc
Factori socio-economici: șomaj, faliment, pierderea statutului, tendința de marginalizare, excluderea dintr-un grup etc. Chiar dacă femeile au un număr mai mare de tentative de suicid, cazurile de suicid sunt mai frecvent întâlnite la bărbați. Rata suicidului la celibatari este dublă față de rata suicidului în populația generală.
În ceea ce privește factorii somatici, rata sinuciderilor este crescută în fazele finale ale unor boli incurabile precum infecția cu HIV sau durerile cronice.
Citește și PACIENȚII CU BOLI INCURABILE, TOT MAI TINERI
Ereditatea
Până acum 25 de ani se spunea că suicidul are caracter ereditar, însă, suicidul este practic un simptom ce apare în cazul unei depresii majore sau al unei psihoze. Deci, suicidul nu este ereditar, ci boala care îl ocazionează.
Suicidul în depresie
Riscul suicidar este prezent la orice pacient cu depresie fără să fie corelat cu severitatea depresiei. Cel mai frecvent apare la începutul și la finalul unui episod depresiv.
Insomnia severă din cadrul episodului depresiv este corelată cu un risc crescut de suicid.
Citește și Insomnia. Partea I-Simptome, cauze şi metode de prevenţie
Suicidul în schizofrenie
Studiile recente insistă asupra suicidului ca prim simbol al psihozei ce poate să apară în urma unui episod de delir sau halucinații.
În cazul schizofreniei, actul suicidar apare mai des în perioada de debut, iar modul de realizare este prin mijloace brutale.
Citește și Studiu: Schizofrenia poate fi tratată cu un supliment alimentar
Suicidul în întârzierea mintală
Apare de obicei ca expresie a unei imitații sau a unei tendințe de a-i sancționa pe cei din jur. Persoanele nu au conștiința reală a morții și deci nici a actului suicidar.
Suicidul în demențe
Apare ca expresie a deteriorării, mai ales în perioada de debut a bolii.
Citește și Dependența de alcool. Partea I – Cauze, simptome, caracteristici
Suicidul în alcoolism și toxicomanii
Apare din următoarele motive:
– 30% dintre alcoolici sunt depresivi
– poate fi dat de apariția unor simptome psihotice (mai ales halucinații) ce apar în cursul stărilor confuzionale de delirium tremens sau în urma intoxicației cu anumite substanțe
Citește și Dependența de alcool. Partea II – Bolile grave pe care le generează
– există situații în care înaintea comiterii actului suicidal individul consumă cantități mari de alcool, iar acest lucru duce la catalogarea lui ca fiind alcoolic.
– între 5 și 25% dintre alcoolici mor prin sinucidere.
Citește și Dependența de alcool. Partea III – Tratamentul și evitarea recăderii
Suicidul în tulburările de personalitate
Are o rată foarte crescută. Poate să apară fie în cadrul depresiei ce se instalează la un moment dat în evoluția tulburării, fie ca expresie a unei tentative reușite care inițial avea doar scopul de a atrage atenția.
Ce putem face pentru a-i ajuta pe cei care amenință că se sinucid, aflați dintr-un material viitor Medical TV.
