sursa foto: pixabay.com

Stresul cronic și efectele lui distrugătoare

La bază, stresul este o reacţie naturală a corpului (la nivel fizic şi psihic) la experienţe, fie ele pozitive sau negative. Pe termen scurt, stresul poate fi benefic pentru sănătatea şi siguranţa noastră, ajutându-ne să facem faţă situaţiilor dificile (sunt persoane care susțin că lucrează mai bine în condiţii de stres).

Corpul nostru răspunde la stres eliberând hormoni şi accelerând ritmul cardiac şi respirator. La rândul lui, creierul cere mai mult oxigen şi se concentrează asupra problemei, pentru a coordona restul corpului să răspundă cât mai repede şi cât mai bine.

Problema apare atunci când nivelul stresului determină pierderea controlului, teamă și anxietate pe termen lung. Cercetări recente au demonstrat că nici măcar nu este nevoie să fim supuşi unui nivel foarte mare de stres, pentru a uita tehnicile cognitive care ne pot ajuta să controlăm teama şi anxietatea sau să ne pierdem controlul.

Pe termen lung, când situațiile din viața de zi cu zi sunt sub continuu stres, apare cronicizarea și, astfel, stresul devine extrem de periculos. De la momentul în care uităm ce am făcut cu ochelarii, de exemplu, sunt doar câțiva pași până la efectul dramatic, imediat şi ireversibil asupra minţii şi corpului nostru. Iar acest lucru ne pune sănătatea în pericol, cauzând diverse probleme, de la îmbătrânire precoce la afecţiuni cardiace grave.

Ce este stresul

Stresul este generat de presiunea responsabilităţilor zilnice, evenimentele negative din viaţa noastră, boli fizice, dar și de informații negative venite din toate părțile.

Când devine cronic, stresul poate cauza o multitudine de simptome, afecţiuni și dezechilibre la toate nivelurile: fizic, mental şi emoţional. Ne pierdem concentrarea, tonusul, optimismul, viziunea şi spiritul analitic. Devenim tot mai mult epuizaţi, speriaţi şi agitaţi și nu mai reuşim să ne ţinem sub control sănătatea. Ne îngrăşăm, ni se accelerează iremediabil procesul de îmbătrânire, ne pierdem dinții. Obosim, facem ulcere, infecții, boli autoimune, cancere etc.

Cercetătorii au descoperit că oamenii consumă până la 40% mai multă mâncare atunci când se află în situații stresante. Cumva, amintirea amenințărilor venite din condiţiile dure de viaţă în epocile în care omul mânca doar ceea ce vâna a rămas impregnată în genele noastre. Ea se face simţită atunci când suntem stresaţi.

Multe persoane, sub stres, scrâşnesc din dinţi, inclusiv noaptea, în somn. Acest lucru afectează nu doar dinții, ci și gingia şi maxilarul. Nivelul ridicat al hormonilor stresului scade imunitatea și schimbă inclusiv compoziţia salivei.

De asemenea, stresul scurtează telomerii (structuri de la capătul cromozomilor), împiedicând, astfel, procesul de regenerare celulară. Acest lucru cauzează, dincolo de multe probleme, semne ale îmbătrânirii. Apar riduri, scăderea elasticității musculaturii, slăbirea vederii.

Stresul afectează în egală măsură sistemul central nervos, cardiac, respirator, endocrin, imunitar, digestiv, muscular şi pe cel reproducător.

Efectele stresului asupra Sistemului Imunitar

Pe termen scurt, stresul stimulează sistemul imunitar. Poate fi considerat chiar un beneficiu, întrucât ajută corpul să lupte cu infecţiile şi să vindece rănile. Pe termen lung, însă, lucrurile se schimbă. Nivelul ridicat de cortizol compromite sistemul imunitar. Inhibă secreţia de histamine şi încetineşte răspunsul antiinflamator împotriva factorilor externi care atacă organismul.

Oamenii care suferă de stres cronic sunt mai susceptibili de afecţiuni virale obişnuite, cum ar fi gripa sau răcelile, dar şi de alte boli şi infecţii mai grave şi mai complexe. Nu scad doar intensitatea şi calitatea reacţiilor organismului în faţa provocărilor externe, ci şi timpii de reacţie. Este întârziat, de asemenea, procesul de vindecare al unei afecţiuni sau al unei răni.

Efectele stresului asupra Sistemului Nervos Central şi Sistemului Endocrin

Sistemul Nervos Central este responsabil de reacţia de luptă sau de fugă a organismului, în faţa pericolului. SNC îi va indica instant corpului ce să facă, canalizând resursele în acest scop. În creier, hipotalamusul este cel care gestionează situaţia şi le indică glandelor adrenale să secrete adrenalină şi cortizon.

Atunci când motivul fricii percepute iniţial dispare, Sistemul Central Nervos ar trebui să le transmită celorlalte sisteme că este momentul să revină la activitatea normală. Dacă sistemul nu reuşeşte să revină la normal sau dacă nu dispare cauza stresului, preţul va fi plătit de corp.

Printre simptomele stresului cronic se numără: iritabilitatea, anxietatea şi depresia. Asociate cu stresul cronic sunt şi migrenele, bulimia, anorexia, abuzul de alcool şi de droguri sau izolarea de societate.

Efectele stresului asupra Sistemului Respirator şi Sistemului Cardiovascular

Hormonii stresului ne afectează sistemul respirator şi pe cel cardiovascular. Atunci când răspundem la stres, respiraţia ni se accelerează, deoarece facem un efort să distribuim mai repede oxigenul şi sângele către organele vitale. Dacă suferim de afecţiuni respiratorii preexistente (astm, emfizem), stresul ne poate îngreuna respiraţia. Inima pompează mai mult sânge mai repede, iar hormonii stresului contractă vasele de sânge şi cresc tensiunea arterială.

Aceste măsuri ajută pe moment oxigenarea mai bună a creierului şi a inimii, dând organismului mai multă putere şi energie pentru a acţiona. Stresul frecvent sau cronic determină însă inima să lucreze prea intens pentru un timp prea îndelungat. Creşte astfel riscul de hipertensiune, provoacă probleme ale vaselor de sânge, infarct miocardic sau atac cerebral.

Efectele stresului asupra Sistemului Reproducător şi Sexual

În cazul femeilor, stresul poate provoca fluctuaţii sau chiar întreruperi ale ciclul menstrual, senzaţii şi dureri mult mai acute şi neplăcute decât în mod obișnuit. Menopauza se poate instala mai de timpuriu, iar efectele ei pot fi cu mult mai intense decât ar trebui în condiții normale. Stresul ridicat al mamelor în timpul sarcinii poate influenţa negativ dezvoltarea bebelușilor.

Stresul este foarte solicitant pentru organism şi nu este ceva neobişnuit să ducă la pierderea apetitului sexual. În cazul bărbaţilor, stresul resimţit pe termen scurt poate duce la un grad de excitare mai crescut, secretând mai mult testosteron. Pe termen lung, însă, nivelul testosteronului începe să scadă. Este afectat procesul de producere al spermei şi cauzează disfuncţie erectilă sau chiar impotenţă.

Efectele stresului asupra Sistemului Digestiv

În condiţii de stres, ficatul nostru produce şi eliberează în sânge o cantitate mai mare de glucoză, pentru a ne da un surplus de energie. Glucoza neutilizată este reabsorbită de corp și, în timp, cantităţi excedentare de glucoză vor creşte riscul îmbolnăvirii de diabet de tip 2.

Stresul poate afecta şi digestia şi felul în care mâncarea este gestionată şi asimilată de organism. Acest lucru duce la apariţia stărilor de vomă, acid gastric, dureri de stomac, diaree sau constipaţie.

Efectele stresului asupra Sistemului Muscular

În condiţii de stres, muşchii se tensionează pentru a se proteja de eventuale leziuni. Dacă suntem supuşi, însă, la un stres permanent, muşchii nu vor avea ocazia să se relaxeze, cauzând migrene, dureri de spate, de umeri şi dureri în tot corpul. În timp, pentru a face faţă acestor dureri, am putea chiar renunţa şi la efortul fizic, în favoarea medicaţiei, încurajând astfel, obiceiuri nesănătoase.

 

SURSA: healthline.com

sursa foto: pixabay.com

Fotografie de nunta

Ai putea fi interesat și de

RECORD DE COVID| Un bărbat, pozitiv de mai bine de un an

Un bărbat din Turcia, în vârstă de 56 de ani, are cea mai lungă infecție …

Cancerul pulmonar incipient, detectat rapid de un simplu test

La nivel naţional, cancerul pulmonar este principala cauză de mortalitate oncologică. Este o boală agresivă, …

Combinaţia a două antivirale, eficientă împotriva COVID-19

Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au identificat o combinație de medicamente antivirale despre care …

NEWS | Guvernul ia în calcul ridicarea stării de alertă. Toate restricţiile vor dispărea

Guvernul analizează posibilitatea de a ridica starea de alertă. Dacă starea de alertă instituită acum …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.