Consumul de alimente prăjite este asociat cu un risc crescut de boli de inimă şi accident vascular cerebral, sugerează un nou studiu realizat în China. Probabilitatea de a dezvolta astfel de probleme de sănătate creşte cu fiecare porţie suplimentară de circa 110 grame de alimente prăjite pe săptămână, au mai constatat cercetătorii.
Pentru acest studiu, oamenii de ştiinţă au analizat 19 studii publicate anterior. Ei au combinat date obţinute în urma a 17 studii în care au fost implicate peste 560.000 de persoane cu aproape 37.000 de evenimente cardiovasculare majore, precum infarct sau accident vascular cerebral.
Cercetătorii au utilizat, de asemenea, date din şase studii, efectuate pe un număr de peste 750.000 de participanţi, cu aproape 86.000 de decese în decursul unei perioade medii de 10 ani.
Conform constatărilor cercetării, în comparaţie cu subiecţii a căror dietă săptămânală era cea mai săracă în alimente prăjite, persoanele care au consumat cantitatea cea mai mare prezentau un risc sporit cu 28% de a suferi evenimente cardiovasculare majore. Totodată, acestea din urmă aveau un risc cu 22% mai mare de boli de inimă şi cu 37% mai mare de insuficienţă cardiacă.
Aceste riscuri au crescut substanţial cu 3%, 2% şi respectiv 12%, cu fiecare porţie suplimentară săptămânală de circa 110 grame, după cum au notat Pei Qin de la Centrul pentru Ştiinţe Medicale din cadrul Universităţii Shenzhen şi colegii săi.
Studiul a fost publicat în jurnalul ştiinţific Heart
Nu este clar modul în care alimentele prăjite pot creşte riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare, însă sunt posibile mai multe explicaţii, au menţionat autorii studiului într-un comunicat. Alimentele prăjite conţin aşa-numiţii acizi graşi trans, nocivi, din uleiurile vegetale hidrogenate utilizate adesea în procesul de prepare. Totodată, prăjirea stimulează producţia unor substanţe chimice secundare, ce pot declanşa un răspuns inflamator în organism.
În plus, alimentele bogate în sare, cum ar fi puiul prăjit şi cartofii prăjiţi, sunt adesea servite împreună cu băuturi îndulcite cu zahăr, în special în restaurantele de tip fast-food, au notat cercetătorii.
Citește și Somnul, sportul și dieta mediteraneană, secretul unui sistem imunitar puternic
Asociația SUA pentru Alimente și Medicamente a interzis grăsimile trans în 2015, dar a extins perioadele de timp pentru industrie să înceteze fabricarea alimentelor.
Dacă oamenii mănâncă mai multe porții de astfel de alimente, dozele mici se pot adăuga rapid, spun experții, contribuind la boli cardiovasculare, diabet și alte afecțiuni, cum ar fi demența .
Potrivit American Heart Association , grăsimile trans cresc nivelul colesterolului rău și scad nivelul colesterolului bun. AHA recomandă înlocuirea grăsimilor trans din alimentele prăjite și procesate cu grăsimi mononesaturate sau polinesaturate, cum ar fi uleiul de măsline și canola.
Reducerea aportului de grăsimi, o parte importantă a unei diete sănătoase
În ciuda dovezilor care stau la baza impactului grăsimilor trans asupra sănătății, această meta-analiză a studiilor nu poate arăta decât o asociere între consumul de alimente prăjite și riscul cardiovascular.
„Constatările acestui studiu sunt în concordanță cu îndrumările actuale privind limitarea consumului de alimente prăjite, dar nu pot fi considerate ca oferind dovezi definitive cu privire la rolul consumului de alimente prăjite în sănătatea cardiovasculară”, a spus Alun Hughes, profesor de fiziologie cardiovasculară și farmacologie la University College Londra, într-un comunicat.
Citește și Ce este colesterolul şi de ce are organismul nevoie de el
Consumul ridicat de alimente prăjite este asociat cu supraalimentarea și obezitatea, lipsa exercițiilor fizice și alte comportamente nesănătoase care pot contribui la boli de inimă, au spus experții.
„Așadar, atunci când se ia în considerare acest tip de studiu, este important să se ia în considerare faptul că, deși reducerea aportului de grăsimi este o parte logică a unei diete sănătoase, este de asemenea important să ne uităm la ce alimente sunt consumate în locul său”, a declarat Duane Mellor, profesor la Aston Medical School din Birmingham, care nu a fost implicat în studiu.
sursă. agerpres.ro
