Studiu: Bacteriile au învățat să se ascundă de antibiotice prin camuflaj

Cercetări recente au descoperit că bacteriile din corpul nostru își pot modifica forma pentru a nu fi atacate de sistemul imunitar și de antibiotice.

După ce o echipă de cercetători britanici de la Imperial College of London anunța la începutul lunii trecute că a descifrat mecanismul prin care bacteriile multirezistente reușesc să se protejeze în fața efectului antibioticelor, un studiu efectuat de colegii lor de la Universitatea Newcastle scoate la iveală o nouă „strategie” la care acești agenți patogeni apelează pentru a rezista în organism.

Citește și Primul caz de Milium Coloid Juvenil diagnosticat în România. Ce este această boală extrem de rară

Bacteriile își schimbă temporar forma

Echipa condusă de profesorul Katarzyna Mickiewicz, de la universitatea britanică, a descoperit în premieră că bacteriile își pot schimba temporar forma, pentru a nu fi detectate de sistemul imunitar al organismului pe care l-au infectat sau de antibiotice.

Coordonatoarea studiului a explicat într-un articol de specialitate publicat pe această temă că peretele celular al bacteriilor este deseori ţinta antibioticelor. Prin „mascarea” acestuia, microorganismele care provoacă boli infecţioase reuşesc să evite impactul distructiv al medicamentelor care le vizează sau al anticorpilor sistemului imunitar.

Citește și Studiu: Celulele imune din piele omoară bacteriile rezistente la antibiotice înainte ca acestea să intre în organism

Cum se camuflează bacteriile

Cercetătoarea a comparat acest perete celular cu o vestă reflectorizantă, care atrage anticorpii și antibioticele, în special penicilina, studiul constatând că bacteriile au învățat să se protejeze, schimbându-și forma și camuflând acest perete celular. Prof. Katarzyna Mickiewicz mai spune că peretele celular este cel care conferă bacteriilor formă regulată, de obicei de „bastonaș” sau de sferă, și, totodată, le conferă putere și le protejează. În același timp, le face și vizibile, fiind ușor de detectat de sistemul imunitar și de antibiotice, datorită formelor regulate.

Citește și Bacteria periculoasă care poate ucide foarte ușor. Cum se manifestă infecția cu stafilococul auriu. Ce boli poate provoca și cum ne ferim de el

„Ceea ce am observat este că în prezenţa antibioticelor, bacteriile pot să se modifice, de la o formă cu pereţi foarte regulaţi la una complet aleatorie – o stare în forma literei L cu deficit de perete celular – scăpând astfel de vesta reflectorizantă şi ascunzându-se în interiorul lor. Luând o astfel de formă, corpul nu mai poate recunoaşte cu uşurinţă bacteriile, aşa că nu le atacă, acelaşi lucru întâmplându-se şi cu antibioticele”, a mai adăugat coordonatoarea studiului, care s-a făcut pe mostre prelevate de la pacienţi vârstnici, diagnosticaţi cu recurenţă a infecţiei tractului urinar.

Citește și Studiu: Virusul rujeolei şterge din memoria sistemului imunitar. Organismul ar putea să nu mai lupte cu infecțiile

700.000 de decese anual din cauza bacteriilor rezistente la antibiotice

Utilizarea pe scară largă a antibioticelor este în mare măsură de vină pentru apariția bacteriilor rezistente la antibiotic. Aceasta este, în prezent, una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale. Nu numai că rezistența la antibiotice provoacă deja aproximativ 700.000 de decese pe an, ci a dus și la creșterea numărului infecțiilor, inclusiv pneumonie, tuberculoză și gonoree.

Fără să știe cum să oprească bacteriile să dezvolte rezistență la antibiotice, se prevede că bolile care pot fi prevenite pot provoca 10 mii de decese pe an până în 2050.

Citește și Cele mai puternice antibiotice naturale eficiente în tratarea infecțiilor