sâmbătă, februarie 8, 2025

Copilul se trezeşte plângând în timpul nopții şi acuză dureri? Care ar putea fi cauza şi când trebuie să vă îngrijorați?

Mulţi părinţi sunt convinşi că, uneori, creşterea copilului este asociată cu anume dureri. Cu toate acestea, pediatrii sunt de părere că durerile de creştere sunt complet altceva şi că nu au nici o explicaţie medicală. Creşterea oaselor nu provoacă durere.

Durerile de creştere au fost descrise pentru prima dată în anul 1823 de un medic francez. În pofida denumirii sub care le cunoaştem acum şi care a fost dată de medici în anii 1930-1940, acestea nu sunt cauzate de creşterea oaselor.

Ce sunt durerile de creştere?

În general, durerile sunt localizate mai degrabă în muşchi, nu în încheieturi şi apar mai frecvent la picioare, nu la braţe. Sunt resimţite de obicei bilateral şi apar spre finalul zilei (după-amiaza, seara, la ora culcării). Uneori sunt resimţite chiar în toiul nopţii, trezind copilul, cu durere de la uşoară la extrem de severă.

Acest tip de dureri nu sunt asociate cu alte boli grave. De obicei, se rezolvă de la sine până la vârsta adolescenţei, însă pot avea un impact semnificativ asupra calităţii vieţii.

Durerile de creştere pot apărea în două perioade: în jurul vârstei de 3-5 ani şi, ulterior, la 8-12 ani, în special la fete.

Citește și Mai mulți copii au făcut „Sindromul vârcolacului” după administrarea unui medicament etichetat greşit

Simptome

Simptomele care apar odată cu durerile de creştere sunt diferite de la un copil la altul (variază intensitatea) şi se aseamănă unor crampe/ cârcei. Pentru unii, durerile sunt puternice, iar pentru alţii – mai slabe. Oricum, de obicei, nu influenţează abilitatea de a practica sporturi sau de a fi activ.

Durerile sunt resimţite în ambele picioare, în special în partea din faţă (pe tibie), în spatele picioarelor (gambe) sau în spatele genunchilor (la nivel muscular). Articulaţiile însă se prezintă normal (dacă nu există alte afecţiuni).
Studiile sugerează că acei copii care s-au confruntat cu ele pot fi mai sensibili la durere, dar şi predispuşi la dureri de cap şi abdominale.

Citește și DEPRESIA LA COPII. CE ESTE, DE CE APARE ȘI CE POT FACE PĂRINȚII

Cauze

Nu s-a demonstrat că procesul de creştere a oaselor este cel care cauzează durere şi nici puseele de creştere. Prin urmare, la unii copii simptomele indică de fapt dureri şi disconfort în urma săritului, căţăratului sau alergatului, activităţi pe care cei mici le practică zilnic sau apar după o zi deosebit de energică.

Sunt luate în considerare drept cauze:
– postura defectuoasă
– tulburarea vasculară
– oboseala
– cauze de natură psihologică.

Aceste dureri par să fie mai des întâlnite la copiii activi şi la cei cu articulaţii laxe, flexibile (hipermobilitate articulară). De asemenea, tind să se transmită ereditar.

Unii părinţi au asociat episoadele dureroase cu exerciţiul fizic sau cu modificări de dispoziţie la copil.

Citește și CE BOLI LĂSĂM “MOŞTENIRE” COPIILOR NOŞTRI. TOP CELE MAI FRECVENTE AFECŢIUNI GENETICE EREDITARE

Diagnostic

O metodă la care apelează medicii în diagnosticarea precisă este modul în care copilul răspunde la atingere când resimte durere. Copiii care simt durere în urma unei cauze medicale grave nu acceptă să fie mişcaţi, deoarece aceasta se agravează. Însă în cazul durerilor de creştere se simt mai bine când sunt manevraţi sau masaţi.

Practic, este mai degrabă vorba de un diagnostic de tip excludere (exclude alte afecţiuni), luând în considerare istoricul medical şi apelând la o examinare fizică. În unele situaţii, se impun teste sanguine şi radiografii.

În absenţa şchiopătatului, lipsei de mobilitate sau a semnelor fizice, investigaţiile de laborator pentru diagnostic diferenţial nu sunt însă justificate. Un diagnostic greşit des întâlnit pentru durerile de creştere este sindromul piciorului neliniştit.

Citește și ARTRITA REUMATOIDĂ. DE LA CE APARE BOALA CARE AFECTEAZĂ ŞI COPIII ŞI CARE SUNT SIMPTOMELE

Tratament

Părinţii şi copiii trebuie în primul rând liniştiţi de specialist. Acesta trebuie să le explice natura benignă şi autolimitată a durerilor de creştere.

Deşi nu se cunoaşte cât de eficiente sunt, pot fi de ajutor şi următoarele metode: – masaj local/ întinderi
– băi calde
– sticle cu apă fierbinte/ pernuţe încălzite
– medicamente analgezice.

Citește și Aspirina, un medicament ce poate fi periculos

Situaţiile care trebuie să ne îngrijoreze

Apelaţi la medic dacă:
– durerea persistă sau observaţi o umflare/ înroşire într-o zonă a piciorului/ articulaţiei (care nu dispare)
– durerea apare în urma unei răniri
– febră/ frisoane
– şchiopătat
– erupţie neobişnuită pe piele
– pierderea apetitului
– slăbiciune, oboseală
– urină de culoare închisă după efort fizic.

În aceste situaţii poate fi vorba de afecţiuni grave: infecţie, fractură, tumoare, leucemie, artrită reumatoidă juvenilă sau alte probleme articulare.

Citește și BOLILE COPILĂRILEI. RISCURI ȘI COMPLICAȚII

 

 

SURSE: kidshealth.org, healthychildren.org

sursa foto: pixabay.com

Related Articles

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Stay Connected

20,442FaniÎmi place
3,844CititoriConectați-vă
21,400AbonațiAbonați-vă
- Advertisement -spot_img

Latest Articles