O persoană cade la pământ, în stare de inconştienţă. Corpul îi înţepeneşte, iar capul şi membrele i se mişcă convulsiv. Dacă ştiţi că persoana suferă de epilepsie, îi puteţi acorda îngrijirea necesară în timp ce aşteptaţi ajutorul de specialitate.
Epilepsia este o tulburare a activităţii creierului ce se manifestă prin crize scurte. O criză poate dura până la cinci minute. Manifestările descrise la începutul articolului sunt specifice crizelor tonico-clonice, numite şi crize grand mal (crize majore).
„Cei de faţă trebuie să aştepte până când criza încetează şi să nu încerce în vreun fel să o întrerupă, asigurându-se totuşi că bolnavul nu este expus riscului de a se răni şi că poate respira“, precizează The Encyclopedia of the Brain and Brain Disorders.
Lucrarea mai spune că „trebuie chemată ambulanţa dacă criza durează mai mult de cinci minute, dacă este urmată imediat de altă criză sau dacă bolnavul nu-şi recapătă conştienţa în câteva minute după ce criza ia sfârşit“.
Cum îl putem ajuta pe bolnav în timpul crizei
Dacă persoana respectivă își pierde cunoștința sau cade, trebuie așezat pe pat, întins pe o parte, pentru a nu se îneca. Apoi, puneți o pernă sau o haină moale sub cap și slăbiți-i cravata sau orice alt obiect vestimentar sau accesoriu din jurul gâtului. Îi puteți introduce între dinți o batistă sau un tifon steril, făcut sul, pentru a-l împiedica să-și înghită limba, însă evitați corpurile mici pe care le poate înghiți. Fiți foarte atenți, pentru că în timpul crizei vă puteți alege cu o mușcătură.
Citește și Primul ajutor în caz de stop cardiac. Cum se face resuscitarea cardio-respiratorie
Ce facem după ce a trecut criza
După ce bolnavul îşi recapătă conştienţa, asiguraţi-l că totul e în regulă. Apoi ajutaţi-l să se ridice şi însoţiţi-l până într-un loc în care să se poată odihni. În cazul majorităţii bolnavilor, crizele sunt urmate de stare de confuzie şi de somnolenţă. Alţii însă îşi revin repede şi îşi pot relua fără probleme activitatea.
Citește și Ajutor în caz de sufocare. Cum se face manevra Heimlich
Crizele de epilepsie nu sunt întotdeauna însoţite de convulsii
Unii bolnavi au momente în care starea de conştienţă le este alterată, dar nu cad la pământ. Acestea sunt numite crize petit mal sau crize de absenţă şi sunt de regulă scurte, fără a avea efecte de durată. Unii epileptici au crize de absenţă prelungite, ce durează câteva minute. În asemenea situaţii, bolnavul se plimbă pierdut prin casă, se trage de haine sau are alte manifestări bizare. După încetarea crizei, el se poate simţi uşor ameţit.
Citește și Cum recunoaștem șocul anafilactic. Măsuri de prim ajutor
În cazul crizelor fără pierderea cunoștinței, nu imobilizați persoana!
În cazul în care persoana nu își pierde cunoștința, convulsia se poate manifesta ca o stare de rău. Își poate pierde controlul sfincterelor (mușchi inelari care reglează deschiderea sau închiderea unui orificiu) și scapă urina și materii fecale, însă nu trebuie să vă speriați.
În această situație, nu încercați să o imobilizați sau să o opriți în timpul crizelor pentru că se poate răni. Tot ce puteți face pentru a o scoate rapid din criză este să-i strângeți puternic lobul urechii cu degetele sau să o strângeți de degetul mare de la mâini, în zonele laterale unghiei sau de lamela osoasă dintre nări.
Citește și ATACUL DE PANICĂ: CUM ÎL RECUNOAŞTEM ŞI CUM DEPĂŞIM MOMENTUL DE CRIZĂ.
Dacă suferă două crize într-o oră, chemați ambulanța
De asemenea, ar fi ideal să observați cu atenție comportamentul din timpul convulsiei. Modul în care bolnavul își ține capul, direcția ochilor și a trupului pot fi de mare ajutor medicului curant în a stabili tipul de epilepsie, iar ulterior cauzele acesteia și tratamentul adecvat.
În cazul in care epilepticul nu-și revine după 5-10 minute sau face mai mult de o criza epileptică în decurs de o oră, chemați imediat ambulanța. Dacă își revine rapid, verificați dacă nu cumva a suferit leziuni în timpul crizei și îngrijiți-le. Dacă respiră greu, ajutați-l să-și curețe gura și supravegheați-l atent până își revine complet.
Poziţia de recuperare
După ce convulsiile au încetat, îngenuncheaţi lângă bolnav şi îndoiţi-i braţul, îndreptându-i antebraţul în sus. Apoi puneţi uşor cealaltă mână a bolnavului sub obrazul lui. Cu cealaltă mână, trageţi-i genunchiul spre voi, întorcându-l pe bolnav uşor pe o parte. Apoi aduceţi-i genunchiul în faţa corpului, în aşa fel încât să se sprijine de pământ. După aceea întoarceţi-i capul în sus ca să poată respira normal.
Citește și Sindromul burnout, boala muncii în exces care poate distruge creierul
Ce nu trebuie să facem
În niciun caz nu stropiți bolnavul cu apă rece în timpul crizei, nu-i faceți respirație artificială și nu-l pălmuiți. În cazul în care criza are loc pe stradă, încercați să-I împiedicați pe curioși să se îngrămădească în jurul persoanei. Mai mult, nu-i dați absolut nimic de mâncat sau băut până nu e deplin conștient.
Citește și Sănătatea creierului dependentă de odihna pe care o primește
