Un nou studiu constată că exercițiile fizice nu numai că provoacă oboseală musculară, dar ar putea afecta și creierul. Cercetătorii de la Hôpital de la Pitié-Salpêtrière din Paris, Franța, au descoperit că sindromul de suprasolicitare poate afecta atât creierul, cât și restul corpului.
Sindromul de suprasolicitare este o formă de ,,burnout” la sportivii de anduranță. El apare ca urmare a unei supraîncărcări fizice intense.
Autorii studiului cred că această formă de oboseală poate implica unele din aceleași circuite neuronale ca și oboseala ce survine după o muncă intelectuală intensivă.
Controlul cognitiv, uneori numit control executiv, se referă la capacitatea unei persoane de a-și schimba comportamentul și procesele de gândire pentru a-și atinge obiectivele.
Citește și OBOSEALA CRONICĂ. 8 MOTIVE PENTRU CARE EȘTI OBOSIT TOT TIMPUL
Suprasolicitarea fizică afectează aceeași porțiune a creierului ca și munca intelectuală excesivă
O suprasolicitare de antrenament fizic duce la o scădere semnificativă a performanței psihice, deoarece sportivii experimentează un sentiment copleșitor de oboseală. Cercetătorii au vrut să testeze dacă sindromul de suprasolicitare apare în urma oboselii din creier sau a celei musculare.
Grupul a recrutat 37 de sportivi de anduranță masculină, cu o vârstă medie de 35 de ani. Participanții fie au continuat cu regimul lor de exercițiu obișnuit, fie au crescut antrenamentul cu 40% pe sesiune, pe parcursul a 3 săptămâni.
Sportivii au participat la exerciții de ciclism în zilele lor de odihnă, astfel încât cercetătorii să le poată monitoriza performanța fizică. De asemenea, au completat chestionare care i-au întrebat despre experiența lor subiectivă legată de oboseală.
În cele din urmă, cercetătorii au utilizat teste comportamentale și scanări RMN pentru a evalua capacitatea cognitivă a participanților.
Citește și Alergarea, între beneficii și riscuri
Oboseala în urma efortului fizic excesiv poate afecta controlul cognitiv
Studiul a arătat că după 3 săptămâni, supraîncărcarea datorată antrenamentului fizic i-a făcut pe sportivi să se simtă mai obosiți și să se comporte diferit.
În testele care au evaluat alegerile economice, sportivii obosiți au acționat impulsiv.
Scanările RMN au arătat că supraîncărcarea fizică a sportivilor a dus la o afectare a activării cortexului prefrontal lateral. Această zonă a creierului este responsabilă pentru controlul cognitiv de ordin superior. Influențează luarea deciziilor, planificarea, inhibarea comportamentului și operațiunile motivaționale, printre alte comportamente.
Operațiile motivaționale sunt deosebit de interesante deoarece definesc modul în care creierul procesează informațiile.
Citește și Ce se întâmplă în creier cu câteva minute înainte de a muri?
Supraexercitarea creierului reduce capacitatea de a lua decizii
Rezultatele acestui studiu arată că sportivii care au experimentat o suprasarcină fizică au avut mai multe șanse să acționeze impulsiv. Mai exact, au optat pentru recompense imediate, mai degrabă decât recompense care au fost mai semnificative, dar ar dura mai mult pentru a le obține.
Autorii explică faptul că, deși antrenamentul de rezistență este în general bun pentru sănătate, dar că, în unele cazuri, acesta ar putea avea un efect neașteptat asupra creierului.
Acest studiu este primul care demonstrează că antrenamentul fizic poate induce și oboseala cognitivă.
Legătura dintre dopaj și activitatea cerebrală
În lucrarea lor, autorii se întreabă dacă descoperirile lor ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care sportivii de anduranță au o probabilitate mai mare de dopaj. Ei observă că dopajul „poate ajuta la performanța imediată, dar poate compromite realizările pe termen lung”.
Dacă supraîncărcarea de antrenament crește impulsivitatea și scade capacitatea de a rezista tentației recompenselor imediate, autorii se întreabă dacă aceasta ar putea avea consecințe importante în afara sportului.
Citește și AGRESIVITATEA, MOȘTENIRE GENETICĂ SAU COMPORTAMENT ÎNVĂȚAT?
Atât supraîncărcarea fizică, cât și munca intelectuală excesivă afectează aceeași zonă a creierului
Mathias Pessiglione, unul dintre autorii studiului, explică: „Prin urmare, această regiune a creierului a apărut ca un punct slab al rețelei creierului responsabil de controlul cognitiv. Trebuie să controlați procesul automat care vă face să vă opriți când mușchii sau articulațiile dor.”
În cadrul acestei cercetări, oamenii de știință au recrutat doar persoane care erau în formă fizică maximă, așa că nu este clar dacă persoanele de la alte niveluri de fitness ar putea experimenta, de asemenea, acest efect.
Citește și 10 alimente benefice pentru masa musculară
Sursa: medicalnewstoday.com
