Durata ciclului menstrual este variabilă. De obicei, durata medie este cuprinsă între 23 şi 35 de zile. Apariţia unei variaţii a duratei ciclului menstrual este mai probabil să apară în prima parte a acestuia, înainte de ovulaţie (perioada este denumită faza foliculară).
Pentru majoritatea femeilor, perioada de timp dintre ovulaţie şi apariţia menstruaţiei lunare este cuprinsă între 12 şi 16 zile.
Menstruaţia
Prima zi a ciclului menstrual este prima zi a menstruaţiei (ziua 1). Aceasta durează între 3 şi 7 zile. Veţi descoperi probabil că, în cazul în care aveţi dureri în timpul menstruaţiei, în primele câteva zile acestea vor fi cele mai severe. Aceasta se datorează faptului că hormonii din organism determină eliminarea activă a mucoasei uterine, dezvoltate în decursul ciclului menstrual anterior.
Pregătirea pentru ovulaţie
La începutul menstruaţiei, hormonul stimulator folicular (FSH) este produs de către hipofiza situată la nivelul creierului. Acesta este principalul hormon implicat în stimularea ovarelor pentru a produce ovulul matur.
Foliculii sunt cavităţile pline cu lichid de la nivelul ovarelor. Fiecare folicul conţine un ovul imatur. Hormonul FSH stimulează dezvoltarea unui număr de foliculi şi determină producerea hormonului estrogen. Nivelul de estrogen are valoarea cea mai mică în prima zi a menstruaţiei. Din acel moment, începe să crească, odată cu creşterea foliculilor.
Acum, după ce iniţial mai mulţi foliculi încep să se dezvolte, în mod obişnuit unul dintre ei devine „dominant”. Acest ovul se maturizează, determinând mărirea foliculului.
În acelaşi timp, cantitatea crescută de estrogen din organism ajută la îngroşarea mucoasei uterului cu substanţe nutritive şi sânge. Astfel, în cazul în care rămâneţi însărcinată, ovulul fertilizat va avea toate substanţele nutritive şi susţinerea de care va avea nevoie pentru a creşte.
Valorile crescute de estrogen sunt asociate, de asemenea, cu apariţia mucusului care „favorizează” spermatozoizii (denumit în termeni ştiinţifici, mucus cervical fertil). Spermatozoizii se pot deplasa mai uşor prin acest mediu şi pot supravieţui aici câteva zile.
Ovulaţia
Nivelul de estrogen din organism este încă în creştere şi determină în cele din urmă o creştere rapidă a hormonului luteinizant („deviaţia LH”). Această deviaţie LH determină ruperea foliculului dominant şi eliberarea ovulului matur de către ovar, de unde intră în trompa uterină. Procesul este cunoscut sub numele de ovulaţie.
Multe femei sunt de părere că ovulaţia lor este în ziua a 14-a, dar această valoare reprezintă de fapt o medie, ovulaţia la majoritatea femeilor fiind în altă zi a ciclului menstrual. Ziua de ovulaţie va varia de la un ciclu la altul.
Unele femei susţin că simt o durere în momentul ovulaţiei, dar multe nu simt nimic deosebit şi nu există alte semne ale ovulaţiei.
“Metoda calendarului”
Cunoaşterea fazelor ciclului menstrual al femeii, perioadele ei de fertilitate maximă, precum şi cele în care este cel mai puţin fertilă reprezintă o metodă naturală de planning familial.
Aceasta nu este o metodă recomandată de contracepţie, dar este folositoare atât cuplurilor care vor să evite o sarcină nedorită, cât şi celor care-şi doresc una.
Dacă femeia are cicluri menstruale neregulate, atunci metoda calendarului nu ar trebui să fie luată în considerare.
“Metoda calendarului” se bazează pe anumite date concrete despre ovulaţie, spermatozoizi şi fertilizare:
– o femeie ovulează, de obicei, la 14 zile înaintea următoarei menstruaţii;
– dacă o femeie are ciclu regulat de 28 de zile, considerând prima zi de menstruaţie ca fiind ziua întâi, ea ar trebui să fie la ovulaţie în ziua a 14-a;
– dacă ciclul durează 32 de zile, atunci ovulaţia ar avea loc în ziua a 18-a;
– odată ce ovulaţia s-a produs, spermatozoizii au la dispoziţie 24 de ore să fertilizeze ovulul;
– spermatozoizii pot “supravieţui” până la 5 zile, după un act sexual.
După ovulaţie
După ce ovulul a fost eliberat, acesta se deplasează de-a lungul trompei uterine înspre uter. Ovulul poate supravieţui până la 24 de ore, în timp ce spermatozoizii 3 – 5 zile. Aşadar, zilele premergătoare ovulaţiei şi ziua ovulaţiei sunt cele mai fertile, atunci când este cel mai probabil să rămâneţi însărcinată. Imediat după ovulaţie, foliculul începe să producă un alt hormon: progesteronul.
Progesteronul determină dezvoltarea în continuare a mucoasei uterine, pentru a fi pregătită pentru ovulul fertilizat. Între timp, foliculul gol din ovar începe să se micşoreze, dar continuă să producă progesteron, şi, de asemenea, începe să producă şi estrogen. În această etapă, este posibil să manifestaţi simptome de tensiune premenstruală (PMS), cum ar fi sensibilitate la nivelul sânilor, balonare, letargie, depresie şi iritabilitate.
Pregătirea pentru următoarea menstruaţie… sau pentru sarcină
Pe măsură ce foliculul gol se micşorează, dacă ovulul nu este fertilizat, nivelul de estrogeni şi progesteron scade. Fără a mai beneficia de susţinerea nivelului crescut de hormoni, mucoasa groasă a uterului ce s-a dezvoltat până acum începe să se rupă, iar organismul o va elimina. Acum începe menstruaţia şi este începutul următorului ciclu menstrual.
Dacă, din contră, ovulul a fost fertilizat, se poate implanta în mucoasa uterină. Aceasta are loc de obicei la aproximativ o săptămână după fertilizare.
Imediat ce ovulul fertilizat s-a implantat, organismul începe să producă hormonul de sarcină, gonadotropina corionică umană (hCG). Aceasta va menţine activ foliculul gol, care continuă să producă hormonii estrogen şi progesteron. Scopul este acela de a împiedica eliminarea mucoasei uterine până când placenta (care conţine toate substanţele nutritive necesare embrionului) este suficient de matură pentru a menţine sarcina.
Dereglările de ovulaţie, cea mai frecventă cauză de infertilitate la femei
Disfuncţia ovulatorie constituie una dintre cele mai frecvente cauze ale infertilităţii cuplului. Datele arată că aproximativ 25% dintre femeile care nu reuşesc să conceapă un copil se confruntă cu această problemă.
Disfuncţia ovulatorie poate varia de la o persoană la alta şi se referă la:
– Anovulaţie (lipsa ovulaţiei), care se manifestă prin absenţa ciclului menstrual mai multe luni la rând.
– Oligo-ovulaţie, o afecţiune care asociază ovulaţia neregulată şi ciclul menstrual ce depăşeşte normalul de 21 până la 35 de zile.
Ce provoacă dereglările de ovulaţie
Ovulaţia nu reprezintă o simplă eliberare a ovulului din ovar. Ea este un proces multilateral, la care participă mai multe părţi ale corpului feminin. Pentru a avea ovulaţie în fiecare lună este necesară o interacţiune complexă şi adecvată între hormonii eliberaţi de hipotalamus, hipofiză şi hormonii ovarieni.
Astfel, cauzele care determină dereglările de ovulaţie pot fi dificil de elucidat, însă cel mai adesea sunt corelate cu:
– Dezechilibrele hormonale cauzate de disfuncţii ale hipotalamusului, glandei pituitare şi ale ovarelor. Cea mai frecventă afecţiune cauzată de aceste dezechilibre o reprezintă sindromul ovarelor polichistice.
– Hipotalamusul. Această regiune a creierului trimite semnalul de începere a ovulaţiei şi este responsabil pentru stimularea celor doi hormoni ai ovulaţiei: FSH (hormonul de stimulare foliculară) şi LH (hormonul luteinizant). Un nivel ridicat al stresului sau al activităţilor fizice poate pertubra funcţionarea hipotalamusului, ceea ce duce mai departe la amenoree, lipsa totală a ovulaţiei şi a ciclului menstrual.
– Subponderalitatea este de asemenea o cauză des întâlnită a amenoreei. Creierul şi glandele endocrine au nevoie de un minimum de grăsime corporală pentru a funcţiona în limite normale.
– Excesul de prolactină. În apropierea hipotalamusului se află hipofiza, care în unele cazuri produce în exces prolactină. Acest proces duce la scăderea producţiei de estrogeni şi afectează astfel funcţionarea corectă a ovarelor.
– O altă tulburare de ovulaţie o reprezintă rezerva ovariană redusă. Rezerva ovariană nu are capacitatea de a se reface şi poate duce la menopauza prematură – un semnal de alarmă pentru fertilitate.
Realizarea unui test de fertilitate (dozarea hormonului anti Mullerian), prin care se determină rezerva de ovule rămase în ovare, reprezintă cea mai bună metodă de monitorizare a potenţialului fertil al femeii.
Medici susţin că şansele unei femei de a rămâne însărcinată sunt direct proporţionale cu calitatea ovulelor, corelată în special cu vârsta.
SURSA: americanpregnancy.org
sursa foto: pixabay.com
