Polipii nazali. Cauze, simptome, tratament şi prevenţie

Polipii nazali reprezintă dezvoltarea în exces a țesutului limfatic ce se află în spatele foselor nazale. Adesea sunt asociați cu alergiile ori cu astmul. Dacă sunt de dimensiuni mici, polipii nu necesită tratament. Dacă sunt mai mari, aceștia pot împiedica drenajul la nivelul sinusurilor. În momentul în care se adună prea mult mucus la nivelul sinusurilor, poate să apară infecția.

De ce apar polipii nazali

Polipii nazali sunt formațiuni comune, necanceroase, în formă de lacrimă, care cresc în interiorul nasului ori la nivelul sinusurilor. De regulă, aceștia se formează exact în zona în care sinusurile se întâlnesc cu căile nazale.

Cauza principală ce determină mărirea țesutului limfatic din această zonă o reprezintă infecțiile repetate de la nivelul tractului respirator superior, uneori netratate sau tratate incorect, alergenii din mediu, dar și fumul de țigară.

Polipii mai pot apărea după numeroase episoade de reacutizare a infecțiilor de căi respiratorii superioare fie provocate de bacterii, fie de virusuri sau chiar fungi. Aceștia nu reprezintă o afecțiune contagioasă.

Citește și Virozele respiratorii sau răceala sezonului schimbător. Simptome, cauze şi metode de prevenţie.

Cum ne dăm seama dacă avem polipi

Polipii nazali sunt asociați cu inflamația căptușelii pasajelor nazale și a sinusurilor care durează mai mult de 12 săptămâni (rinosinusita cronică, cunoscută și sub numele de sinuzită cronică).

Cu toate acestea, este posibil să aveți sinuzită cronică și fără polipi nazali.

Semnele și simptomele comune ale sinuzitei cronice cu polipi nazali includ:

  • Curgerea nasului
  • Nas înfundat
  • Strănut
  • Pierderea treptată și chiar absența mirosului
  • Pierderea simțului gustului
  • Dureri faciale sau cefalee
  • Sentiment de presiune asupra frunții și a feței
  • Sforăitul.

Metodele de diagnostic pentru a depista afecțiunea sunt efectuate în cadrul unui consult ORL și cuprind: rinoscopia directă sau indirectă, dar și fibroscopia.

Pe lângă aceste investigații, mai sunt necesare și câteva analize de laborator și prelevarea unui exudat faringian și nazal pentru depistarea unei posibile infecții nazofaringiene asociate. Nediagnosticată la timp, infecția ar putea întreține episoadele de reacutizare a bolii.

Citește și Sinuzita, boala specifică sezonului rece . Simptome, cauze şi factori de risc.

Cum tratăm polipii nazali

Scopul tratamentului pentru polipii nazali este de a reduce dimensiunea acestora sau de a le elimina. Medicamentele sunt de obicei prima abordare. Chirurgia poate fi uneori necesară, dar nu poate oferi o soluție permanentă pentru că polipii tind să reapară.

Până la tratamentul chirurgical se poate acționa prin decongestionarea nazală cu ajutorul picăturilor nazale sau a spray-ului nazal ce conțin diverse substanțe cu rol antiseptic și decongestinant.

Aceste decongestionante nu trebuie utilizate pe termen lung pentu că dau o ușoară dependență.

În cazul depistării unei infecții nazale sau faringiene se începe tratamentul cu antibiotic.

Citește și ASTMUL. SIMPTOME, DIAGNOSTIC, TRATAMENT

Metode de prevenție

Puteți să reduceți riscul de a dezvolta polipi nazali sau să vă reveniți după tratament dacă luați următoarele măsuri:

  • Gestionați alergiile și astmul
  • Evitați iritanții nazali
  • Mențineți o bună igienă a mâinilor
  • Folosiți un umidificator pentru locuință
  • Utilizați spray-uri cu apă salină.

Este important să reținem faptul că noi toți, de mici copii avem ,,polipi”, dar că nu la toți oamenii aceștia provoacă probleme. Asta depinde de fiecare tipologie în parte, de statusul imun și alergic al fiecăruia.

Citește și ASTMUL BRONȘIC. CE ESTE ȘI CUM ÎL RECUNOAȘTEM

Remedii naturale pentru polipii nazali

De la durere la nivelul sinusurilor, nas infundat şi încărcat şi strănuturi dese, până la mâncărime la nivelul ochilor pierderea gustului şi mirosului şi instalarea sinuzitei cronice, efectele dezvoltării polipilor nazali sunt greu de suportat, mai ales pentru copii.

În afara intervenţiei chirurgicale, metoda clasică de rezolvare a problemei la majoritatea copiilor cu această afecţiune, există o serie de remedii naturiste care ameliorează simptomele.

Inhalaţiile cu ceaiuri din plante, spălăturile cu soluţii saline şi tinctura de propolis sunt cele mai simple şi la îndemână remedii naturiste.

Pentru obţinerea efectelor antialergic, antiinflamator şi de fluidizare a secrețiilor, se poate apela la inhalaţiile cu ceaiuri din plante precum: coada şoricelului, salvie, brad sau ulei esenţial de eucalipt, lavandă, şoc, muşeţel, urzică, cimbru şi mentă. Inhalaţiie sunt recomandate seara, înainte de culcare.

Spălăturile cu soluţii saline (sare şi apă) pot completa terapia cu inhalaţii.

Un alt remediu naturist este tinctura de propolis. Aceasta este indicată doar celor care nu au alergie la acest produs apicol, pentru că, altfel, problemele de respiraţie se spot agrava instantaneu.

Specialiștii recomandă, de asemenea, o alimentaţie din care să fie eliminate elementele cu grad alergenic mare (alune, nuci, ouă sau produse cu gluten) şi în care să fie intruduse în alimente bogate în seleniu, zinc, vitamina C şi E care ajută la fortifierea organismului.

Citește și 6 REMEDII NATURALE PENTRU SINUZITĂ

Must Read