Cătina este bogată în vitamina C, având un conținut de 10 ori mare decât citricele, dar conține și vitaminele E, K,F,P, complexul B (B2,B6,B9,colina, inozitol), carotenoide, minerale si oligoelemente, acizi grasi polinesaturați, uleiuri complexe, serotonina, uleiuri volatile, flavonoide, pectine, taninuri, aminoacizi, enzime, fitosteroli.
Afecțiunile pentru care sunt indicate preparatele pe bază de cătină:
- hepatice
- oculare
- răceli
- viroze respiratorii
- pojar
- afecţiuni gastroduodenale
- eczeme
- surmenaj
- ulcer gastric
- ateroscleroză
Cum se poate prepara cătina
Siropul din fructe de cătină se prepară din miere și suc de fructe sau fructe în părţi egale puse în borcane închise ermetic și păstrate la frigider- se administreaza câte 1 – 2 linguri înainte de mesele principale.
Infuzia din fructe de cătină uscate şi zdrobite se prepară din 1- 2 lingurite peste care se toarnă 250ml de apă clocotită, lăsându-se la infuzat acoperite o jumătate de oră;
Uleiul din fructe de cătină se poate prepara acasă prin macerarea timp de 21-30 de zile a fructelor de cătină în ulei vegetal (floarea soarelui sau măsline).
Contraindicaţii
- Datorită efectului energizant, cătina sau preparatele din cătină nu ar trebui consumate după ora 3-4 după amiaza. Ceaiul de cătină ar putea înlocui cu succes cafeaua de dimineață.
- Cătina nu ar trebui consumată dacă sunteți sub tratament cu medicamente anticoagulante şi anti-plachetare precum Aspirina, Diclofenacul sau Ibuprofenul, pentru că încetinește coagularea sângelui.
- Nu consumați cătină dacă suferiți de alergii, astm, colecistită sau pancreatită acută.
- Nu este recomandat consumul de preparate din cătină în timpul sarcinii sau alăptării.
Citește și CĂTINA SAU „GINSENGUL ROMÂNESC”, TOP 12 BENEFICII PENTRU ORGANISM
sursa foto: pixabay.com
