Meningita, supraumită și „boala contra timp”, ucide în câteva ore. Ea poate fi prevenită doar prin vaccinare.
Un subiect foarte dezbătut în ultima vreme este cel referitor la vaccinarea ”împotriva meningitei”. În primul rând, trebuie lămurite câteva aspecte, cum ar fi faptul că vaccinul meningococic, protejează împotriva infecţiilor invazive cu o bacterie numită „Neisseria meningitidis” sau, mai simplu, MENINGOCOC. Meningococul reprezintă una dintre cele trei cauze ale meningitei bacteriene, alături de pneumococ şi “Haemophilus Influenzae” (din fericire, există vaccinuri şi pentru acestea, incluse în schema obligatorie de vaccinare).
În unele cazuri, Meningococul poate duce la apariţia “purpurei fulminans”, o formă severă a infecţiei meningococice, care se poate asocia rapid (în doar câteva ore) cu deces.
Atenţie!!!
Cauzele de meningită pot fi: virale, bacteriene, parazitare sau non-infecţioase. Aşadar, vaccinarea anti-meningococică ne protejează doar de infecţia cu meningococ, care este o infecţie severă, potenţial letală.
Un studiu realizat în iunie 2018 arăta că Meningococul este principala cauză de meningită bacteriană la copiii. Există 2 vaccinuri anti-meningococice: unul care se găseşte şi în România, ce protejează împotriva subtipurilor A, C, Y, W de meningococ şi un altul, care momentan nu se găseşte pe piaţa internă şi care protejează împotriva subtipului B de meningococ. Pentru o protecţie completă, sunt necesare ambele vaccinuri. Studiile realizate au demonstrat un profil crescut de eficacitate şi siguranţă al acestor vaccinuri. În concluzie, vaccinarea anti-meningococică ne protejează doar de meningita determinată de MENIGOCOC, care este printre cele mai întâlnite şi severe forme de meningită.
Celelalte două cauze importante ale meningitei bateriene (pneumococ şi Haemophilus influenzae) beneficiază de vaccinare în cadrul schemei naţionale de vaccinare la 2, 4 si 11 luni. Pentru copiii născuţi înainte de august 2017, aceştia nu au beneficiat de vaccinarea anti-pneumococică.
