În fiecare zi suntem tot mai stresaţi, mai obosiţi şi mai surmenaţi. Nu mai ştim cum să ne organizăm mai bine timpul ca să facem faţă atât sarcinilor de acasă, dar mai ales celor de la serviciu.
Psihologul clinician Rachel Andrew afirmă că în ultimii 15 ani s-a constatat o creștere a numărului de persoane afectate de epuizare profesională sau „burn-out”.
În acest context, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a introdus, pentru prima dată, epuizarea în Clasificarea Internațională a Bolilor (ICD), care este utilizată pe scară largă ca punct de referință pentru diagnostic și asigurări de sănătate, anunță medicalxpress.com.
Decizia a fost adoptată în cadrul Adunării Mondiale a Sănătății de la Geneva şi a primit şi o definiţie: epuizarea (burn-out) este „un sindrom conceptualizat ca rezultat al stresului la locul de muncă cronic, care nu a fost gestionat cu succes”.
OMS a caracterizat sindromul prin trei dimensiuni:
1) sentimente de epuizare sau epuizare energetică
2) distanțarea de locul de muncă sau sentimente de negativism sau cinism legate de locul de muncă
3) reducerea eficacității profesionale.
„Aceasta este prima dată când burn-out-ul a fost inclus în clasificare”, a declarat purtătorul de cuvânt al OMS, Tarik Jasarevic. Astfel, ICD-11 (aşa cum a fost numit în Clasificarea Internaţională a Bolilor) care va intra în vigoare în ianuarie 2022, conține și alte câteva adăugiri, inclusiv clasificarea comportamentului sexual compulsiv ca tulburare mintală. OMS recunoaște pentru prima dată jocurile video ca o dependență, aşezându-le ca factori de risc alături de jocurile de noroc și drogurile precum cocaină.
Lista actualizată elimină între timp transgenderismul din lista de tulburări psihice, menționându-l în schimb în capitolul despre „condițiile legate de sănătatea sexuală”, mai scrie DCMedical.ro.
