Ce sunt şi cum se manifestă
Boala autoimună reprezintă “atacul” sistemului imunitar asupra organismului. Acest lucru se întâmplă dintr-o eroare, pe care nici specialiştii nu au reuşit s-o desluşească până acum. Cert este că există aproximativ 80 de astfel de tipuri de boli autoimune, multe dintre ele cu manifestări asemănătoare.
Sistemul imunitar, în mod normal, protejează organismul împotriva germenilor, precum bacteriile și virușii. Atunci când simte invadatori străini, trimite o armată de celule “de luptă” pentru a-i ataca.
De regulă, sistemul imunitar poate face diferența între celulele străine și celulele proprii ale organismului. Dar în cazul unei boli autoimune, sistemul imunitar greșește anumite părți ale organismului, considerându-le străine. Eliberează astfel proteine numite anticorpi, care atacă celulele sănătoase.
Unele boli autoimune vizează doar un organ, cum este cazul diabetului de tip A, care afectează doar pancreasul. Alte boli, precum lupusul, afectează întreg organismul.
De ce atacă sistemul imunitar organismul?
Medicii nu știu exact care sunt cauzele eșecului sistemului imunitar la anumite persoane, mai ales că unii oameni sunt mai predispuși decât alții să dezvolte o boală autoimună. Conform statisticilor, bărbaţii sunt de două ori mai predispuşi decât femeile către o astfel de afecţiune. Unele sunt mai des întâlnite în anumite grupuri etnice, iar altele se transmit genetic. Nu toți membrii familiei prezintă risc să dezvolte o boală autoimună sau aceeași boală autoimună, însă moștenesc o predispoziţie pentru o anumită condiție autoimună.
Din cauza faptului că incidența bolilor autoimune este în creștere, cercetătorii suspectează anumiți factori de mediu, precum infecțiile și expunerea la anumite chimicale ca fiind vinovații în cazul unora dintre aceste afecţiuni.
De asemenea, şi dieta neadecvată poate fi responsabilă, deoarece consumul ridicat de alimente bogate în grăsimi şi zahăr, sau de alimente procesate poate fi legat de inflamații, lucru ce ar reprezenta o reacţie a sistemului imunitar.
O altă teorie este cea numită “ipoteza igienică”. În urma folosirii vaccinurilor și antisepticelor, copiii de azi nu mai sunt expuși la atâția germeni ca în trecut. Iar acest lucru ar putea face ca sistemul lor imunitar să reacționeze exagerat la substanțele dăunătoare.
14 boli autoimune des întâlnite
Există peste 80 de boli autoimune diferite, însă, conform specialiștilor, 14 dintre ele sunt cel mai dese:
- diabet de tip A
- poliartrită reumatoidă
- psoriazis
- scleroză multiplă
- lupus
- boala Crohn
- boala Addison
- boala Grave
- sindromul Sjögren
- boala tiroidă Hashimoto
- Myasthenia gravis
- vasculita
- anemia pernicioasă
- boala celiacă
Cum se manifestă o boala autoimună
Primele simptome, în cazul multor boli autoimune, sunt foarte asemănătoare şi cuprind:
– oboseală
– durere musculară
– umflături și roșeață
– febră mică
– probleme de concentrare
– amorțeală și furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor
– pierderea părului
Bolile individuale au însă şi simptomele lor unice. De exemplu, diabetul de tip A poate cauza sete foarte mare, pierdere în greutate și oboseală.
În oricare dintre astfel de cazuri este bine să ceri sfatul unui medic, care îți poate recomanda o serie de analize pentru a depista cu exactitate cauza simptomelor.
Important de ştiut este că tratamentele nu pot vindeca bolile autoimune, însă pot controla răspunsul sistemului imunitar asupra organismului, pentru evitarea inflamațiilor.
