Ca urmare a afirmațiilor apărute public, conform cărora Ministerul Sănătății ar fi redus sau ar urma să reducă finanțarea destinată unora dintre pacienţii cu boli cardiovasculare, prin intermediul Programului Naţional dedicat, CNAS face următoarele precizări:
- Programul Național de Boli Cardiovasculare (care este gestionat de CNAS, nu de Ministerul Sănătății) nu are o reducere de fonduri în anul 2019, față de anul 2018. Din contră, în anul 2019 acest program beneficiază de un buget de 172 milioane lei, cu circa 8% mai mare faţă de cel de anul trecut – 159 milioane lei. Pe baza acestui buget majorat, se estimează că în acest an vor fi tratați prin programul național aproximativ 36.000 de bolnavi, față de 33.690 în anul 2018.
- Costul mediu este un indicator statistic care rezultă din activitatea raportată în anul precedent de unitățile sanitare prin care se derulează programul național, și poate varia în funcţie de complexitatea cazului tratat, de schemele terapeutice, materialele sanitare și dispozitivele utilizate etc. Astfel, în centrele universitare, unde sunt tratate cazurile cele mai complexe, costurile pot fi mai mari faţă de unităţile sanitare din alte judeţe. Din considerentele menţionate anterior rezultă că indicatorul „cost mediu” nu este un cost fix ci o medie a costurilor aferente tratării fiecărui bolnav inclus în program.
- În aceste condiții, faptul că pentru unele proceduri din programul național unitățile sanitare au reușit să scadă costul mediu înseamnă că din aceleași fonduri pot fi tratați mai mulți, nu mai puțini pacienți.
- Menționăm că în cadrul programului national de boli cardiovasculare achiziționarea de dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice se face de fiecare unitate sanitară cu paturi prin care se desfășoară programul, prin achiziție publică, fiind deci exclusă posibilitatea „direcţionării sumelor în buzunarele unor firme abonate la bani publici”.
- În ceea ce privește partea de servicii medicale (internare în spital, intervenție chirurgicală etc), aceasta se finanțează prin contractul de servicii medicale spitalicești încheiat de unitatea sanitară respectivă cu casa de asigurări de sănătate, la fel ca în cazul oricărei alte internări în spital, neexistând un motiv pentru care decontarea acestor internări ar trebui să beneficieze de un regim financiar special.
- În acest context, fundamentarea corectă a solicitărilor de creștere a finanțării pe bolnav în cadrul Programului Național de Boli Cardiovasculare este necesară pentru a avea certitudinea că banii sunt utilizați riguros în beneficiul pacienților.
Biroul de presă
Răspunsul vine după ce PNL a acuzat Ministerul Sănătății că vrea să reducă finanțarea destinată pacienților cu boli cardiovasculare.
Prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan a afirmat că ministrul Sănătăţii Sorina Pintea a decis reducerea sumelor destinate acestor pacienți, în condiţiile în care în România circa 60% dintre decese sunt cauzate de astfel de afecţiuni.
„Ministerului Sănătăţii ne anunţă că astăzi, în România, aproximativ 60% dintre decese sunt cauzate de boli cardiovasculare. România este pe primul loc în Europa la numărul deceselor provocate de aceste afecţiuni. Perfect conştient de aceste statistici sumbre, Ministerul Sănătăţii reduce finanţarea destinată unora dintre pacienţii cu boli cardiovasculare, prin intermediul Programului Naţional dedicat. Astfel, costul mediu pentru bolnavii trataţi prin dilatare percutanată, programul cu cel mai mare număr de pacienţi pe an (15.000) scade cu 10% faţă de anul trecut, de la 2.240 lei la 1.994 lei. În cazul programului de chirurgie cardiovasculară, costul per pacient a scăzut de la 8.187 de lei în 2018 la 7.680 lei în 2019. Amputarea acestui program are loc în condiţiile în care comisiile de specialitate au înaintat în fiecare an, din 2016 până azi, memorii prin care solicită alocarea unei sume de 15.000 de lei per pacient, pentru a acoperi costurile reale pentru acest gen de intervenţii”, a scris Raluca Turcan pe contul personal de Facebook. Potrivit liderului PNL, bolnavii cu anevrism aortic primesc tratament endovascular cu 5.000 lei mai puțin față de anul trecut.
Î
