România ocupă locul al doilea în Europa la capitolul obezitate infantilă. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la noi în ţară un copil din doi este obez, iar principalele cauze sunt sedentarismul și sărăcia. Un alt factor alarmant este și lipsa consumului de apă.
Este deja știut faptul că o hidratare defectuoasă a organismului poate duce la boli grave cum sunt diabetul sau obezitatea. În România, o treime din copiii cu vârste între 10 şi 12 ani sunt predispuşi diabetului zaharat. Motivul principal este înlocuirea apei cu sucurile acidulate.
La nivel european, mai mult de jumătate din populaţia adultă este supraponderală sau suferă de obezitate, în timp ce un copil din trei se confruntă cu aceleaşi probleme, arată un raport publicat de United European Gastroenterology .
Iar în spatele acestei statistici stau obiceiurile alimentare tot mai nesănătoase. În primul rând vorbim despre creşterea consumului de alimente ultraprocesate, produsele precongelate, cărnurile procesate şi chipsurile ambalate, dar şi sărăcia. Sunt studii care corelează veniturile mici cu obezitatea, fapt care poate avea repercusiuni asupra sănătăţii mintale a copiilor, provocând anxietate şi depresie şi un randament scăzut la şcoală.
Raportul mai dezvăluie că incidenţa obezităţii infantile este mai mare în ţările din sudul Europei, unde dieta mediteraneană, bogată în vegetale şi un consum limitate de carne roşie, a fost înlocuită de produsele procesate. Malta, Croaţia, Italia, Spania, Cipru, Grecia şi Portugalia se clasează în fruntea membrilor comunitari cu cel mai mare procent de copii supraponderali.
De asemenea există studii care demonstrează că obezitatea poate spori cu 50 % riscul de a suferi de cancer colorectal, mai ales în rândul bărbaţilor, aproape trei sferturi dintre obezi suferă de grăsime la ficat, ceea ce poate degenera în steatohepatită non-alcoolică şi ceea ce poate duce la probleme mult mai grave.
Soluţia ar fi revenirea la o alimentaţie sănătoasă prin dublarea consumului de fructe, legume, nuci şi verdeţuri şi reducerea la jumătate a cărnurilor roşii şi a zahărului în următorii 30 de ani. În plus, United European Gastroenterology, cere, printre alte măsuri, limitarea publicităţii şi disponibilităţii aşa-numitelor alimente „junk food” mai ales în rândul copiilor, să se impună taxe fiscale asupra băuturilor carbogazoase şi o etichetare mai clară privind valoarea calorică şi cea nutriţională a acestora.
sursa foto: pixabay.com
